Piața bateriilor din România a luat avânt, iar în următorii ani va cunoaște o creștere spectaculoasă, a fost una dintre concluziile participanților la cea de-a patra ediție a conferinței Romanian Renewable Energy Summit, organizată de Govnet Conferences.
La jumătatea lunii mai 2025, capacitatea totală a instalațiilor de stocare din România era de 405 MWh, arată datele citate de economica.net, însă în piață există multe alte proiecte prin care investitorii vor să instaleze baterii în diverse locații din țară. De altfel, la începutul anului, Virgiliu Ivan, șeful Dispeceratului Energetic Național de la Transelectrica, estima că, până la final de 2025, în România vor fi instalate baterii de stocare a energiei electrice cu o capacitate de 1.200 MWh.
„S-a accelerat piața de stocare în ultimii ani. Anul viitor va fi cel mai mare boom”, a afirmat James Wang, Country Manager al Sigenergy, o companie care oferă soluții de stocare a energiei la domiciliu în baterii, sisteme de încălzire centralizată rezidențiale (ESS) și soluții solare comerciale.
Nicolas Pleșea, managing director în cadrul Adrem Asset Management, unul dintre marii jucători din piaţa serviciilor energetice din România, ce oferă lucrări de dezvoltare, digitalizare și mentenanță a rețelelor electrice, a apreciat și el că „ne îndreptăm cu pași repezi spre o schimbare profundă a pieței de energie” și că „stocarea sigur va fi tehnologia deceniului.”
„Ne luptăm cu prețurile la energie tocmai pentru că nu avem stocare”
Creșterea capacității de stocare este importantă atât pentru consumatori, deoarece va oferi siguranță în aprovizionarea cu electricitate, cât și pentru producători, deoarece ei vor putea stoca excedentul de energie produsă și nu vor mai fi forțați să vândă electricitatea cu 0 lei sau chiar la prețuri negative atunci când producția depășește cu mult cererea.
În momentul de față, unul dintre motivele pentru care România plătește prețuri mari la electricitate este absența acestor baterii. Astfel, în momentul în care producția este redusă (de exemplu, când nu este soare și nu bate nici vântul), România este obligată să importe electricitate la prețuri mari, însă dacă ar avea capacitate de stocare ar putea ca, în astfel de situații, să extragă necesarul din baterii.
„Ne luptăm cu prețurile la energie tocmai pentru că nu avem o bază de stocare”, a explicat și Bogdan Bujniță, marketing manager pentru regiunea Balcanilor în cadrul SolaX Power, companie specializată în dezvoltarea, producția și distribuția de invertoare solare și baterii.
După cum apreciază Bogdan Cumpănașu, manager de vânzări în cadrul Sermatec, unul dintre liderii globali în soluții de stocare a energiei, bateriile sunt necesare și pentru parcurile eoliene și pentru hidrocentrale, nu doar pentru parcurile fotovoltaice. „Avem comenzi de 900 MWh pentru piața europeană. De curând am semnat pentru proiecte de 430 MWh în Ungaria, 200 MWh în Polonia și vom avea și un proiect de peste 300 MWh în România”, a explicat el.
„Bateriile sunt viitorul pentru următorii 5 ani”
„Față de anul trecut, acum putem spune că bateriile devin un element principal al pieței. Și cred că piața se va dezvolta foarte mult”, a menționat în cadrul conferinței și Răzvan Copoiu, CEO adjunct în ENEVO, grup fondat în 2014 cu misiunea de a deveni partenerul marilor companii de utilități din domeniul energiei, digitalizării și securității cibernetice.
Potrivit lui Ruben Valiente, managing director în cadrul Maxxen, unul dintre cei mai importanți producători europeni de baterii, unitățile de stocare încep să genereze câștiguri pentru producători în 2-3 ani de la instalare. „Bateriile chiar sunt viitorul pentru următorii 5 ani”, apreciază el cu privire la piața europeană. „Cu cât mai volatilă este piața, cu atât mai valoroase sunt bateriile. Ești plătit 0 dacă nu ai baterii. Deja în 10% din timp prețul în Europa este 0.”
Deși la ora actuală 90-95% din baterii sunt produse în China, iar pentru europeni este foarte dificil să producă unități de stocare în ritmul în care produc companiile din această țară, Europa are în plan să construiască 50-60 de fabrici de baterii în viitorul apropiat pe continent și să instaleze 1 TWh în baterii, ceea ce ar însemna o creștere uriașă de la nivelul existent de doar 25 GWh instalați în baterii în Europa.
„Tot ce se poate electrifica, se va electrifica”, a explicat și Mioara Brașoveanu, vicepreședinte comercial în cadrul Electrification, și a completat că întrebarea nu este „dacă” acest lucru se va întâmpla, ci cum putem să integrăm mii de noi megawați într-un sistem și o paradigmă veche, ce încă funcționează după ecuația „energia produsă = energia consumată”.
„Dacă vrem prețuri mici, nu o să le avem imediat”
Vicențiu Ciobanu, CEO al producătorului român de baterii litiu-ion Prime Batteries, este de părere că „problema stocării centralizate în România se rezolvă în 3-4 ani de zile” datorită investițiilor ce urmează să fie realizate în piață.
Și Adrian Stan, fondatorul AJ Brand, unul dintre cei mai cunoscuți contractori EPC (Engineering, Procurement, Construction) din România, consideră că piața se va echilibra în câțiva ani, iar prețurile la electricitate vor scădea: „Dacă vrem prețuri mici, nu o să le avem imediat. Trebuie să ne gândim la nivel de anduranță, de ani. Pentru că noi nu avem azi o energie constantă. Nuclearul trebuie retehnologizat, va dura foarte mult să fie retehnologizat. Când vom avea capacitatea de hidro, eolian, stocare de care vorbiți, atunci putem să și exportăm. Dacă noi ca țară renunțăm la investiții, renunțăm la a mai avea un venit. Ne dorim foarte mult să ajungem un hub energetic și cred că în câțiva ani vom reuși.”
În contextul nevoii tot mai mari de stocare, Ministerul Energiei a anunțat la finalul anului trecut că va lansa o schemă de sprijinire a investițiilor în baterii în valoare totală de 150 de milioane de euro, cu finanțare din Fondul de Modernizare. Deocamdată, schema nu a fost lansată.
„În câțiva ani se va rezolva problema producției și prețurile vor scădea”
În cadrul conferinței Govnet, Sorin Elisei, director general pentru politici energetice în Ministerul Energiei, a declarat că ministerul este acum în discuții finale cu Consiliul Concurenței cu privire la schema respectivă de ajutor de stat. Schema este trimisă în prezent către Banca Europeană de Investiții, iar dacă instituția financiară o va aproba, aceasta ar urma să fie lansată după luna octombrie, a mai arătat oficialul.
Cu referire la investițiile realizate deja până acum în piață, reprezentantul ministerului a afirmat că „în materie de prețuri nu vedem cele mai bune semnale”: „Care e impactul acestor sute de milioane de euro în piață? Avem întâlniri cu consumatori din piață care spun că pleacă din cauza prețurilor prea mari la energie. E nevoie de finanțare, dar ea trebuie să aibă un efect în economia reală.”
Reprezentanții pieței apreciază însă că, pentru ca efectele să fie vizibile în preț, investițiile în centrale eoliene, fotovoltaice și în baterii trebuie să continue.
În prezent, există sute de megawați în construcție în România, atât în centrale eoliene, cât fotovoltaice.
„Direcția europeană este tot către electrificare, decarbonare. Deficitul [de energie – n.r.] ne-a adus în această situație. Aceste subvenții funcționează. În câțiva ani se va rezolva problema producției și prețurile vor scădea. Cât timp vom face aceste proiecte, perspectivele sunt bune”, a conchis Liviu Gavrilă, vicepreședinte al Romanian Wind Energy Association (RWEA).
Foto: dodo71 / pixabay.com / www.sandia.gov / Wikipedia.org
