Deși România nu are resurse impresionante de uraniu, țara noastră este una dintre cele aproximativ 60 de țări din lume identificate în rapoartele internaționale drept state ce dețin zăcăminte de uraniu viabile economic.
On/Off continuă seria dedicată resurselor energetice ale României cu articole despre uraniu, „combustibilul” care pune în mișcare reactoarele nucleare. După acest prim material ce inventariază rezervele de uraniu urmează un articol ce va analiza viitorul pe care îl are exploatarea și producția de uraniu în România.
Ca să aflați când publicăm un articol nou din domeniul energiei vă așteptăm în grupul de WhatsApp On/Off și pe pagina de Facebook a proiectului.
Deși folosește metalul radioactiv pentru a obține energie nucleară în cele două reactoare de la Cernavodă (Unitățile 1 și 2), iar în viitor plănuiește să finalizeze construcția a încă două reactoare (3 și 4 de la Cernavodă), România nu mai exploatează la ora actuală nicio mină de uraniu.
Totuși, rapoartele internaționale estimează că România încă are în subteran rezerve notabile.
Ce rezerve de uraniu are România
Potrivit raportului „Uraniu 2024: Resurse, producție și cerere”, realizat de Agenția pentru Energie Nucleară (din cadrul OCDE) și Agenția Internațională pentru Energie Atomică (din cadrul ONU), România are în momentul de față în jur de 6.600 de tone de uraniu (resurse recuperabile identificate ce pot fi extrase la un cost de maximum 130 de dolari/kgU).
Pentru comparație, Australia are cele mai mari resurse de uraniu identificate recuperabile din lume (1,9 milioane de tone), urmată de Kazakhstan (873.400 de tone) și Canada (852.200 de tone).
Deși nu se poate compara cu liderii din domeniu, România are totuși resurse de uraniu identificate mai mari decât alte state europene precum Bulgaria (5.100 de tone), Italia (6.100 de tone), Portugalia (5.300 de tone) sau Finlanda (1.200 de tone).
În literatura de specialitate, resursele de uraniu sunt clasificate conform unei scheme bazate pe certitudinea geologică și costurile de producție.
Din punctul de vedere al costurilor, în general se consideră că zăcămintele de uraniu unde extracția ar presupune costuri mai mari de 260 de dolari/kgU obținut nu sunt viabile economic, cel puțin cu tehnologiile existente în prezent.
Din perspectiva certitudinii geologice, zăcămintele se împart în depozite identificate (in situ vs recuperabile) și depozite nedescoperite. Cele mai recente date, valabile la nivelul anului 2023, arată că România are 8.800 de tone de uraniu in situ, din care recuperabile sunt 6.600. Acestora li se adaugă circa 3.000 de tone de uraniu încă nedescoperite, dar posibile (prognozate).
Dacă luăm în calcul doar cele 6.600 de tone de uraniu a căror existență este relativ sigură și faptul că cele două reactoare de la Cernavodă consumă circa 208 de tone de uraniu pe an, rezultă că resursele recuperabile ale României ar asigura necesarul pentru 32 de ani de funcționare a centralei nucleare la actuala capacitate.
Mine de uraniu din România
În prezent, zăcăminte de uraniu sunt raportate în 3 regiuni din țară: în Munții Apuseni, în partea de nord a Carpaților Orientali și în Munții Banatului. Multe dintre acestea însă au fost exploatate în mare măsură (au fost epuizate ori a rămas doar uraniul mai dificil de extras).
Cu excepția zăcământului de la Băița din județul Bihor, extraordinar de mare și de bogat (cu rezerve inițiale de peste 20.000 de tone de uraniu și o concentrație medie de 1,13% U), toate celelalte zăcăminte din România sunt de dimensiuni mici spre medii, conținând de la câteva sute până la 5-6.000 de tone de uraniu, având concentrații de la 0,05% până la 0,15% U, rareori mai mult, potrivit lucrării „Uranium Deposits of the World”.
Mai mult, o mare parte din uraniul extras din zăcământul de la Băița, exploatat în cea mai mare parte de sovietici între anii 1952-1961, se afla în corpuri de minereu de înaltă calitate, cu conținut de până la 20% uraniu sau chiar mai mult, fiind vorba așadar de o concentrație cu adevărat excepțională. La ora actuală, zăcământul este considerat epuizat, iar fosta mină este folosită ca depozit pentru deșeuri radioactive.
După închiderea în anul 2021 a ultimei mine de uraniu active (cea de la Crucea-Botușana din județul Suceava), România nu mai extrage uraniu din niciun zăcământ. Totuși, oficialii din Ministerul Energiei au declarat de-a lungul timpului că intenționează să redeschidă mina Tulgheș-Grințieș care, deși a mai fost exploatată în trecut, încă are rezerve viabile economic. Licența de concesiune și exploatare a minei aflate la limita dintre județele Neamț și Harghita se află în posesia Nuclearelectrica.
Notă: datele de mai sus se referă la rezervele inițiale, înainte de exploatare. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG) a refuzat să transmită către On/Off datele actuale referitoare la cât uraniu mai există efectiv în subteran în aceste mine, motivând că acestea sunt informații clasificate. Luând în calcul datele din cel mai recent raport al ONU și OCDE, se poate considera că România mai are în jur de 10.000 de tone de uraniu (rezerve identificate + prognozate).
Ca să aflați când publicăm un articol nou din domeniul energiei vă așteptăm în grupul de WhatsApp On/Off și pe pagina de Facebook a proiectului.
Dacă acest articol vi s-a părut util, v-ar putea interesa și:
Ce facem cu energia nucleară. După ani de stagnare, România își întoarce din nou privirile spre această formă de energie.
Cei mai mari producători de energie nucleară din Europa. Pe ce loc e România
Director de companie de stat în România. 7 măriri salariale în 2 ani, 11 numiri și prelungiri de mandat, deși legea i-l limitează la 12 luni
Cum funcționează CANDU, reactoarele nucleare din România, și prin ce se deosebesc de majoritatea reactoarelor nucleare din lume
