EnergoNuclear, compania de proiect care trebuie să construiască reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, și care este deținută în procent de 100% de Nuclearelectrica, a ocolit în mod repetat legea în ultimii ani pentru a putea numi în funcția de director general provizoriu aceeași persoană, deși legislația privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice interzicea acest lucru.
Ca să aflați când publicăm un articol nou din domeniul energiei vă așteptăm în grupul de WhatsApp On/Off și pe pagina de Facebook a proiectului.
Din documentele consultate de On/Off rezultă că Alexandru Havriș a fost numit în funcția de director general provizoriu al EnergoNuclear de 6 ori în intervalul 2022-2025, pe perioade scurte de câte 4-5 luni, iar de alte 5 ori mandatul provizoriu i-a fost prelungit cu perioade de câte 2 luni.
Deoarece nu puteau să îi prelungească același mandat de mai multe ori, iar legea limita durata mandatului la 5 luni, conducerea EnergoNuclear a apelat la un subterfugiu, prin care la expirarea mandatului îl numea din nou în funcție pe Havriș, după care îi prelungeau mandatul cu 2 luni. După expirarea celor 2 luni, începea un nou ciclu în care Havriș era numit din nou director general provizoriu timp de 5 luni, iar apoi mandatul îi era prelungit cu 2 luni.
În total, Alexandru Havriș a fost numit sau i-a fost prelungit mandatul de director general provizoriu de 11 ori în perioada 2022-2025. Numirile dese au fost, totodată, și un prilej pentru ca directorului să îi fie mărit salariul în mod succesiv, la intervale foarte scurte de timp. Astfel, în circa 2 ani (februarie 2023 – mai 2025), Havriș a ajuns de la un salariu lunar brut de 50.088 lei la 68.388 de lei, o creștere de 18.300 de lei (circa 3.600 de euro).
Practic, de fiecare dată când a fost numit din nou în funcție, lui Havriș i-a fost crescut și salariul, iar cu două ocazii i-a fost mărit și în momentul prelungirii mandatului, deși salariul tocmai îi crescuse cu 2 luni înainte.
În total, în intervalul februarie 2023 – mai 2025, Alexandru Havriș a primit 7 măriri salariale, ultima dintre ele – de peste 4.500 de lei brut – în mai 2025, când situația deficitului bugetar uriaș al României era deja bine-cunoscută în spațiul public.
EnergoNuclear despre cele 7 creșteri salariale primite de Havriș: Erau nu doar justificate, ci necesare
Întrebați în ce măsură creșterile salariale succesive primite de directorul general erau justificate, reprezentanții companiei EnergoNuclear au transmis că „ajustările succesive au avut un caracter de actualizare economică, nu de sporuri nejustificate”.
„Alinierea remunerației la nivelul responsabilităților exercitate și la standardele de piață” a fost „nu doar justificată, ci și necesară pentru menținerea unui management performant” în contextul derulării proiectului Unităților 3 și 4, ce a implicat un volum tot mai mare de activitate, la nivel ridicat de complexitate, a mai apreciat EnergoNuclear.
Cele mai multe dintre numirile și prelungirile succesive de mandat au fost realizate cu nerespectarea legislației referitoare la guvernanța corporativă a companiilor de stat (OUG 109/2011, transpusă în lege în 2016 și modificată în 2023) deoarece, începând cu iunie 2023, legea interzice numirea succesivă a aceleiași persoane în funcția de director provizoriu.
Conform legii, durata mandatului unui director provizoriu este de maximum 5 luni, cu posibilitatea prelungirii, o singură dată, cu încă 2 luni, pentru motive întemeiate. După încetarea mandatului provizoriu, numirea unui nou administrator provizoriu cu un mandat de maximum 5 luni (inclusiv a celui precedent pentru un nou mandat), se putea face doar în situații excepționale, precum cele enumerate în lege:
- apariția unor cazuri de incompatibilitate;
- pronunțarea unor hotărâri judecătorești de suspendare a procedurii de selecție și nominalizare a noilor administratori;
- demisie;
- incapacitatea de exercitare a funcției din motive medicale;
- deces.
În cazul EnergoNuclear nu a fost vorba de niciuna din aceste situații descrise în lege.
În plus, legea stabilește că depășirea perioadei maxime de 12 luni de mandat provizoriu pentru o poziție de director constituie contravenție (dacă fapta nu constituie infracțiune) și se sancționează cu amendă pentru președintele consiliului de administrație sau pentru membrii consiliului de administrație, astfel:
- cu amendă de la 10.000 la 20.000 lei în cazul săvârșirii faptei pentru prima dată;
- cu o amendă de la 15% la 30% din remunerația anuală a conducătorului autorității publice tutelare, pentru abateri repetate.
A semnat contractul pentru unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, dar legea spune că mandatul directorului încetează de drept după 12 de interimat
Situația lui Alexandru Havriș este cu atât mai complicată cu cât aceleași modificări din iunie 2023 prevăd că mandatul directorului provizoriu încetează de drept la împlinirea perioadei de 7 luni (dacă nu au apărut situațiile excepționale menționate mai sus care să necesite numirea pentru încă 5 luni a aceleiași persoane), și în orice caz la expirarea celor 12 luni pentru interimatul aceleiași poziții.
În noiembrie 2024 însă, la mai bine de 2 ani de la prima sa numire în funcția de director interimar și la circa un an și jumătate de la modificările legislative din vara anului 2023, Havriș a semnat, în numele EnergoNuclear, un contract crucial pentru România, cel legat de construirea unităților 3 și 4 de la Cernavodă.
Contractul de Inginerie, Achiziții și Management al Construcției, faza inițială, prin care EnergoNuclear a achiziționat servicii de proiectare, de management de proiect, de inginerie, de asistență pentru achiziții și de asistență tehnică, a fost semnat cu un consorțiu de companii din Canada (AtkinsRéalis, compania care deține tehnologia reactoarelor CANDU, folosită și de Unitățile 1 și 2 din România), Fluor și Sargent & Lundy (din SUA) și Ansaldo Nucleare (Italia).
În ultimii ani, proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă a fost intens promovat de Ministerul Energiei, și prezentat ca o soluție pe termen lung la penuria de electricitate de pe piața românească. Cele 2 noi reactoare, cu o putere totală de 1.400 MW, ar dubla capacitatea nucleară a actuală a României, și ar trebui să fie gata până în 2031-2032.
Este în pericol contractul pentru Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă?
Întrebați în ce măsură consideră că există riscul ca o instanță de judecată să decidă că acest contract inițial pentru realizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă este nul și nu poate fi implementat, dat fiind faptul că, potrivit legii, mandatul unui director încetează de drept după 12 luni pentru interimatul aceleiași poziții, reprezentanții Nuclearelectrica, companie deținută în procent de 82% de statul român prin Ministerul Energiei, au transmis că, din punctul lor de vedere, „calitatea dlui. Alexandru Havriș de director general al EnergoNuclear SA legal desemnat este în afara oricărei discuții.”
„Nu dorim să intrăm în argumente juridice dar, în ceea ce privește ipotezele ridicate de dvs. în întrebare, posibilitatea atacării în instanță a unui astfel de contract o au numai entitățile care au calitatea juridică să o facă, respectiv semnatarii respectivului contract. Câtă vreme dl. Alexandru Havriș a fost desemnat, în mod legal legal și legitim, pe poziția de director general al EnergoNuclear SA de către consiliul de administrație al EnergoNuclear SA (și figurează ca atare și la Registrul Comerțului), dânsul a reprezentat legal EnergoNuclear SA la momentul semnării respectivului contract, deci nu se poate pune problema unei eventuale nulități a acestui contract, invocate de în instanță de către „diverse entități”/„actori interesați””, a menționat compania.
Nici EnergoNuclear nu consideră că semnarea contractului pentru reactoarele 3 și 4 de către Havriș poate pune în pericol realizarea proiectului întrucât încheierea contractului fusese deja aprobată de Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor EnergoNuclear, iar „semnătura directorului general a reprezentat doar forma materială de exteriorizare a unei decizii deja adoptate, nu un act individual de voință distinct al directorului general”.
Cine este Alexandru Havriș
Născut în 1975, Alexandru Havriș a venit la conducerea EnergoNuclear în octombrie 2022, după o carieră de mai bine de 20 de ani în Nuclearelectrica. Absolvent de ASE în 1999 (Facultatea de Relații Economice Internaționale), Havriș s-a angajat la Nuclearelectrica la 1 an după terminarea facultății, pe postul de economist.
Conform CV-ului său, între 2002 și 2005 a făcut parte din echipa care a elaborat studiile de evaluare economică și financiară aferente finalizării Unității 2 de la Cernavodă, ce a fost pusă în funcțiune în 2007. În martie 2018 a devenit director al Direcției Dezvoltare Investiții din Nuclearelectrica, poziție din care s-a ocupat de coordonarea activităților de dezvoltare și implementare a proiectului Unităților 3 și 4 de la Cernavodă.
Cariera sa a ajuns însă în impas în octombrie 2019, când a fost înlocuit din funcția de director după ce Tribunalul București l-a condamnat la 1 an și 2 luni de închisoare cu suspendare pentru fals și folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității/permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații. Ulterior, în martie 2020, Curtea de Apel București a decis ca Havriș să primească o pedeapsă definitivă de 1 an și 2 luni de închisoare cu amânarea aplicării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.
Practic, Havriș a fost găsit vinovat că, în august 2018, a fraudat un concurs organizat de Nuclearelectrica pentru ocuparea unui post de economist chiar în cadrul departamentului ce se ocupa de implementarea proiectului reactoarelor 3 și 4 (Departamentul Implementare Proiect U3-U4 CNE Cernavoda – Direcția Dezvoltare Investiții).
După cum au arătat procurorii DNA la acea dată, Havriș i-a trimis subiectele prin e-mail unei candidate (5 întrebări și răspunsurile aferente) ce urmau să fie date cu ocazia probei scrise pentru postul respectiv. Candidata, care potrivit ziare.com absolvise facultatea chiar în acel an și era fina unui consilier pe probleme energetice din Guvernul României, a trecut cu brio testarea și a ocupat postul. Frauda a fost însă descoperită de procurori, care l-au trimis în judecată pe Havriș în iunie 2019.
În urma pedepsei primite, Havriș a fost retras de Nuclearelectrica din funcția de director de dezvoltare și trecut pe un post de expert în aceeași companie, poziție pe care a ocupat-o până în mai 2022, când a fost reactivat într-o funcție de conducere (director dezvoltare investiții), după expirarea termenului de supraveghere de 2 ani decis de instanță. Începând cu octombrie 2022, a devenit director general al EnergoNuclear.
De ce s-a ajuns în situația interimatului pe termen nelimitat
Potrivit legii, directorii cu mandat deplin ai companiilor de stat trebuie selectați printr-o procedură clar stabilită. Astfel, ei sunt numiți de consiliul de administrație al societății (CA-ul), la recomandarea comitetului de nominalizare (un consiliu format din cel puțin 2 membri ai CA-ului care nominalizează candidați pentru posturi de conducere), în urma unui concurs pentru poziția respectivă.
Însă, pentru a putea numi un director cu mandat complet, membrii consiliului de administrație al EnergoNuclear ar fi trebuit să fie și ei numiți în funcție cu mandat complet, tot în urma unui concurs, de către o comisie alcătuită la nivelul autorității publice tutelare centrale – în acest caz Ministerul Energiei – care să aibă în componență membri desemnați de minister și de către AMEPIP (Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice).
Anul trecut, Ministerul Energiei a început o procedură pentru selecția membrilor consiliului de administrație al EnergoNuclear, însă aceasta nu a fost finalizată nici până în ziua de azi.
Pe 12 decembrie 2024, Ministerul Energiei a publicat un anunț ce semnala începerea consultărilor cu acționarul unic al EnergoNuclear (Nuclearelectrica) pentru a finaliza Componenta inițială a planului de Selecție pentru nominalizarea candidaților pentru posturile de administratori ai EnergoNuclear.
Sebastian Burduja, fostul ministru al Energiei, care la acea dată era în funcție de un an și jumătate, a declarat pentru On/Off că, de fapt, „procedura a fost inițiată mult mai devreme de către ME, prin întocmirea documentelor premergătoare, în colaborare cu acționarul unic – Nuclearelectrica. După întocmirea acestor documente, s-a solicitat obținerea avizelor necesare de la AMEPIP.”
Întrebat când anume exact a demarat Ministerul Energiei procedura de selecție pentru EnergoNuclear, fostul ministru nu a răspuns.
Burduja: „Când am plecat de la minister, procedura era în etapa finală a interviurilor”
Însă nici această procedură, ale cărei rezultate vizibile au apărut la mai bine de 2 ani de când Alexandru Havriș era director provizoriu, nu a fost finalizată. În 18 februarie 2025, pe site-ul EnergoNuclear a fost publicat un anunț de selecție pentru membrii Consiliului de Administrație, prin care candidații interesați erau informați să își trimită CV-urile până în data de 20 martie. Procedura s-a blocat ulterior.
„Când am plecat de la minister (iunie 2025 – n.r.), procedura era în etapa finală a interviurilor. Personal, consider că până la acest moment, aceasta trebuia finalizată de către comisia de selecție formată din reprezentanți ai ministerului și ai AMEPIP și declanșată de urgență, de către noul Consiliu de Administratie numit, procedura de selecție a directorului general.
Din câte cunosc, la încheierea mandatului meu de ministru, procedura de selecție era în etapa finală, respectiv comisia de selecție programase interviurile cu condidații admiși, urmând a se încheia raportul procedurii și a se numi membrii Consiliului de Administrație”, a mai declarat Burduja pentru On/Off.
„În calitate de ministru, nu am numit niciodată și nici nu am semnat vreodată un contract de mandat sau act adițional de prelungire a duratei pentru niciun director al vreunei companii din sectorul energetic — în concluzie, nici la EnergoNuclear”, a completat el.
„N-are cum să vorbească domnul ministru despre lucruri care s-au întâmplat înaintea lui”
On/Off a încercat în repetate rânduri să ia legătura cu actualul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, însă acesta nu a răspuns nici la telefon, nici la mesajele trimise pe WhatsApp.
Într-o discuție purtată cu On/Off, directorul de comunicare a mai spus că ministrul Bogdan Ivan nu are de ce să răspundă personal la o întrebare care viza numirile de la compania EnergoNuclear deoarece el a venit în funcție după ultima numire a lui Alexandru Havriș, cea din 11 mai: „Domnul ministru Bogdan Ivan este în funcție din luna iunie, de la finalul lunii. Vă spun că o să primiți un răspuns, dar va fi un răspuns instituțional, adică n-are cum să vorbească domnul ministru despre lucruri care s-au întâmplat înaintea lui, niște numiri oricum făcute pe o procedură care e pentru toate companiile de stat.”
Întrebat despre ultima prelungire de mandat a lui Alexandru Havriș, care a avut loc în timpul mandatului actualului ministru Bogdan Ivan, reprezentantul ME a insistat că șeful instituției nu are de ce să răspundă: „Dar nu mi se pare oportun, repet, ca pentru niște prelungiri sau nu știu ce alte documente, neavând încă informațiile din direcție, nu mi se pare corect să vorbească domnul ministru despre niște lucruri care nu l-au vizat.”
Referitor la stadiul concursului pentru membrii consiliului de adminstrație al EnergoNuclear, procedură care a fost începută de mai bine de un an, dar nu a fost încheiată nici până acum, Tudor Turcu a afirmat că „tot din direcție vor veni informațiile”: „Avem direcția de guvernanță corporativă, exact acolo am întrebat și eu și o să revin cu informațiile când le primesc.”
Respectarea legii, opțională pentru Ministerul Energiei
În urma publicării articolului, Ministerul Energiei (ME) a răspuns într-un final la solicitarea de presă trimisă în urmă cu 3 săptămâni de On/Off. Potrivit legii, instituțiile publice sunt obligate să răspundă la solicitări în maximum 10 zile și, dacă au nevoie de mai mult timp, să înștiințeze solicitantul în scris despre acest fapt în termen de 10 zile, ceea ce nu s-a întâmplat.
Tudor Turcu, directorul general al Direcției Generale de Comunicare și Relații Publice din Ministerul Energiei, a declarat că angajații ministerului de la Compartimentul de Guvernanță Corporativă au fost foarte ocupați cu activitatea legată de jalonul 121 din PNRR, ce viza reformarea companiilor din energie, și care avea deadline vineri, 28 noiembrie.
În răspuns, instituția arată că realizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă nu este în pericol: „Atât timp cât mandatul unui director nu a fost revocat, iar la Registrul Comerțului există mențiunea înscrisă în acest sens, mandatul produce pe deplin efecte juridice. Potrivit informațiilor disponibile la nivelul Ministerului Energiei, dl. Havriș a deținut împuternicirea Adunării Generale a Acționarilor pentru semnarea contractului în cauză. Prin urmare, indiferent de calitatea deținută la acel moment, împuternicirea acordată de AGA conferă valabilitate deplină actului de semnare.”
În ceea ce privește procedura de selecție a membrilor consiliului de administrație al Energonuclear S.A., Ministerul Energiei susține că aceasta a fost finalizată, iar raportul final al selecției va fi făcut public în perioada următoare. „În perioada imediat următoare se vor face numirile propuse de către comisia de selecție și nominalizare”, a transmis ministerul, fără să menționeze însă când anume.
Nuclearelectrica arată cu degetul spre Ministerul Energiei
Întrebați despre situația de la EnergoNuclear, reprezentanții Nuclearelectrica au transmis către On/Off că, „pe perioada cât chiar consiliul de administrație al EnergoNuclear SA este unul provizoriu, singura soluție pentru asigurarea conducerii societății este numirea unui director general provizoriu”: „Avem convingerea că toate aceste numiri provizorii succesive, efectuate/dispuse de către consiliul de administrație al EnergoNuclear SA, nu încalcă prevederile legale și au fost făcute ținându-se cont de interesele EnergoNuclear SA, dar și ale acționariatului său unic, Nuclearelectrica, strict în beneficiul Proiectului Unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă.”
„Situația la care s-a ajuns în acest moment la filiala noastră, Energonuclear SA, respectiv prelungirea mandatelor provizorii, atât pentru membrii consiliului de administrație, cât și pentru directorii cu contract de mandat (…) peste durata maximă reglementată de OUG 109/2011, de maximum 12 luni de la data operaționalizării AMEPIP, nu se datorează în niciun fel Societății Naționale Nuclearelectrica SA, acționarul unic al Energonuclear SA, având în vedere că procedurile de selecție sunt derulate, în acest caz, de autoritatea publică tutelară, fără concursul/implicarea în vreun fel a Societății Naționale Nuclearelectrica SA”, a mai transmis compania.
Statul verifică loialitatea directorilor o dată la câteva luni. Expert: „Îi fac și mai dependenți”
Ana Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie în cadrul ONG-ului Expert Forum, a explicat pentru On/Off că numirea succesivă a unor directori provizorii în companiile de stat reprezintă o formă de control: „Spiritul legii, ideea legii era să numești niște oameni care să fie acolo cu mandat plin, să fie independenți de acționar, care este statul majoritar, și să-și facă treaba în interesul companiei, care poate să fie diferit de interesul statului ca acționar. Adică statul ca acționar ar putea fi, de exemplu, interesat să facă profituri rapide. Interesul companiei ar putea să fie să se extindă în așa fel încât să facă profituri mai mari pe termen lung. Și d-asta ai nevoie de această conducere, să poată să reziste și presiunilor din partea acționarilor.
Or ei ce fac? În loc să asigure practic independența acestor companii, ei fac directorii și mai dependenți din cauză că practic le reverifică loialitatea o dată la 6 luni, la 12 luni. E fix invers față de ce se intenționa cu legea.”
Potrivit expertei, procedura de selecție a administratorilor dintr-un consiliu de administrație ar trebui să țină maximum 4-6 luni, adică aproximativ cât ar ține „niște concursuri pentru poziții similare din sectorul privat”.
De asemenea, în opinia sa, prelungirile de mandat și numirile succesive pe perioade scurte pe motiv că nu s-a terminat procedura de selecție nu reprezintă o justificare a acestei situații: „Procedura nu o începi când expiră mandatul. O începi cu vreo 6 luni înainte să expire mandatul. Că asta era ideea. Nu e o chestie neprevăzută că le expiră mandatul.”
Instituția responsabilă de organizarea concursului este „proprietarul”, adică ministerul de resort de care ține compania respectivă (în acest caz Ministerul Energiei), mai arată Nuțu: „Trebuie să declanșeze procedura când se apropie termenul, cu un interval de timp rezonabil, 6 luni înainte, 4 luni înainte. Nu după.”
Ca să aflați când publicăm un articol nou din domeniul energiei vă așteptăm în grupul de WhatsApp On/Off și pe pagina de Facebook a proiectului.
Nuclearelectrica citează dintr-o decizie a Secției Penale a ÎCCJ ca să justifice menținerea lui Havriș
În ceea ce privește persoana lui Alexandru Havriș, Nuclearelectrica a transmis că acesta este un „profesionist al domeniului nuclear”, care s-a ocupat de Proiectul Unităților 3 și 4 de la Cernavodă „încă din anii 2000, când acest proiect a fost inițial demarat”: „Este un specialist în domeniu, așadar, motiv pentru care Nuclearelectrica l-a și recomandat, în anul 2022, Consiliului de Administrație al EnergoNuclear SA pentru ocuparea poziției de director general provizoriu/interimar.”
Întrebați cum comentează pedeapsa cu închisoare primită de Alexandru Havriș, reprezentanții Nuclearelectrica au citat dintr-o decizie din 2015 a Secției Penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit căreia „instituţia amânării aplicării pedepsei este incompatibilă cu pronunţarea unei soluţii de condamnare”, în sensul că în astfel de cazuri „instanţa nu pronunţă o soluţie de condamnare, ci stabileşte pedeapsa şi dispune amânarea aplicării acesteia.”
Compania a făcut apel și la Articolul 90 din Codul penal, potrivit căruia „persoanei față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei nu i se mai aplică pedeapsa și nu este supusă niciunei decăderi, interdicții sau incapacități ce ar putea decurge din infracțiunea săvârșită, dacă nu a săvârșit din nou o infracțiune până la expirarea termenului de supraveghere.”
„În concluzie, ținând cont de toate aceste aspecte și de modul de reglementare a instituției amânării aplicării pedepsei în dreptul penal românesc, nu am identificat vreun impediment de natură legală care să împiedice recomandarea dlui. Alexandru Havriș pentru a ocupa poziția de Director General provizoriu al Energonuclear SA”, a transmis Nuclearelectrica.
România și companiile de stat. Unde-i lege, e tocmeală
În mod similar, compania EnergoNuclear a menționat că numirea unui director cu mandat deplin nu a fost posibilă: „În perioada octombrie 2022 – octombrie 2025, Consiliul de Administrație a dispus numiri succesive, cu scopul exclusiv de a evita blocajul instituțional și de a menține funcționalitatea societății în contextul în care procedura de selecție pentru desemnarea membrilor Consiliului de Administrație, conform OUG nr. 109/2011, nu a fost finalizată până în prezent, fapt ce a făcut imposibilă, în mod obiectiv, numirea directorilor permanenți.
Deși durata cumulată a mandatelor provizorii a depășit perioada de 12 luni menționată de lege, situația se încadrează în sfera cazurilor excepționale reglementate de actul normativ și a fost justificată prin rațiuni de interes public și necesitate administrativă.”
Întrebați de ce EnergoNuclear l-a numit în mod succesiv pe Alexandru Havriș în funcția de director provizoriu, reprezentanții companiei au răspuns că CA-ul a trebuit să asigure „continuitatea conducerii executive și funcționarea neîntreruptă a societății”: „Lipsa unei conduceri executive ar fi generat un vid decizional major, cu impact negativ asupra activității curente și asupra proiectelor strategice aflate în derulare, în special în contextul semnării contractului EPCM la data de 15 noiembrie 2024, esențial pentru implementarea proiectului Unităților 3 și 4 de la Cernavodă.”
Expert despre EnergoNuclear: „E un loc bun pentru sinecuri și atât”
În opinia Otiliei Nuțu, întreaga situație de la EnergoNuclear semnalează „dezinteres” din partea statului: „Mie mi se pare că e mai important să păstreze scaunul cald pentru omul ăsta care e acolo decât că s-ar intenționa chiar să se construiască reactoarele. (…) Aveam un șef la un moment dat la Banca Mondială care a zis o chestie foarte deșteaptă, că voința politică stă în numiri. Deci când nu știi exact ce o să facă un Guvern te uiți la ce oameni pune în funcțiile cheie și vezi. Deci asta îți arată cam cât de mare este voința politică pentru a face reactoarele 3 și 4. Scopul acestei companii este să țină niște locuri călduțe.”
„Avem o companie care gestionează niște studii, dar că se vor face reactoarele 3 și 4 este la fel de neclar ca acum 5 ani, 7 ani. Eu până nu o să văd o schemă clară cât costă și cine bagă banii și în ce formă, mie chestia asta mi se pare o treabă care plutește în aer. Adică da, e un loc bun pentru sinecuri și atât”, completează ea.
AMEPIP, câine de pază fără dinți
Aflată în subordinea Guvernului și în coordonarea premierului, Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) este organismul prin care statul român ar fi trebuit să supravegheze, să controleze și să sancționeze companiile de stat atunci când acestea încalcă legislația privind guvernanța corporativă.
Dincolo de sancționarea președintelui consiliului de administrație sau a membrilor acestuia în cazul depășirii perioadei de 12 luni de mandat provizoriu pentru un director, AMEPIP ar fi trebuit să-l sancționeze și pe ministrul Energiei (conducătorul autorității publice tutelare) pentru că nu a organizat procedura de selecție a administratorilor permanenți în termenul de 5, respectiv 7 luni.
Conform legii, fapta constituite contravenție (dacă nu este considerată infracțiune), iar ministrul Energiei ar fi trebuit amendat cu o sumă cuprinsă între 10.000 la 20.000 lei în cazul săvârșirii faptei pentru prima dată sau cu o amendă de la 15% la 30% din remunerația anuală a conducătorului autorității publice tutelare, pentru abateri repetate.
70% din sumele încasate din amenzi ar fi trebuit livrate la bugetul de stat, iar diferența în bugetul AMEPIP.
Însă, deși a fost operaționalizată de mai bine de 1 an și jumătate (martie 2024), AMEPIP a admis în răspunsul către On/Off că nu a aplicat nicio sancțiune în cazul EnergoNuclear.
Agenția a transmis că are în vedere începerea unui control: „AMEPIP nu a aplicat sancțiuni în sensul celor invocate de dumneavoastră, însă (…) vă comunicăm faptul că se are în vedere, la nivelul AMEPIP, demararea unei acțiuni de control cu privire la depășirea perioadei maxime de 12 luni de mandat provizoriu pentru poziția de director la Societatea EnergoNuclear SA.”
Ca să aflați când publicăm un articol nou din domeniul energiei vă așteptăm în grupul de WhatsApp On/Off și pe pagina de Facebook a proiectului.
Dacă acest articol vi s-a părut util, v-ar putea interesa și:
Ce facem cu energia nucleară. După ani de stagnare, România își întoarce din nou privirile spre această formă de energie.
Cei mai mari producători de energie nucleară din Europa. Pe ce loc e România
Cum funcționează CANDU, reactoarele nucleare din România, și prin ce se deosebesc de majoritatea reactoarelor nucleare din lume
