Ministerul Energiei anunță deblocarea investiției în unitățile 3 și 4 de la Centrala nucleară de la Cernavodă, vorbind despre „pas istoric” pentru țara noastră. Mai exact, contractul prin care un consorțiu internațional urmează să realizeze și să pună în funcțiune cele două reactoare va fi semnat la COP29, la Baku, în Azerbaidjan.
Conferința Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice din 2024, mai cunoscută drept COP29, va fi cea de-a 29-a conferință a Națiunilor Unite privind schimbările climatice și va avea loc la Baku, în perioada 11-22 noiembrie 2024.
Consorțiul internațional care va realiza investiția este format din companiile Fluor și Sargent & Lundy din SUA, Atkins Realis din Canada (deținătoarea tehnologiei nucleare CANDU, cu care funcționează în prezent reactoarele 1 și 2 de la Cernavodă) și Ansaldo din Italia. Finanțarea proiectului este susținută și de statele participante, prin intermediul băncilor de import-export: USEXIM (3 miliarde de dolari), Canada (2 miliarde de dolari canadieni, acord semnat la Ottawa) și Italia (2 miliarde de euro, acord semnat în februarie 2024). Statul român se angajează, de asemenea, să sprijine acest proiect strategic cu toate resursele necesare, transmite Ministerul Energiei într-un comunicat de presă.
„Este cu siguranță cea mai mare realizare a mandatului meu ca ministru al energiei: visul unităților 3 și 4 de la Cernavodă devine realitate. După decenii de așteptare, punem acest proiect strategic pe un drum fără întoarcere, iar în 2031-2032 vom avea două noi reactoare nucleare la Cernavodă”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
„În ultimele luni, au fost negocieri complexe între echipele Energonuclear, compania de proiect, și consorțiul internațional selectat pentru realizarea investiției. Vineri, Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica a votat în unanimitate pasul următor, iar ministerul a solicitat suplimentarea ordinii de zi pentru AGA (adunarea generală a acționarilor) Nuclearelectrica din 14 noiembrie cu aprobarea contractului pentru realizarea unităților 3 și 4, care va fi semnat într-un cadru special, cu ocazia COP 29, la Baku.
Investiția în reactoarele 3 și 4 a fost blocată timp de decenii. Reușim astfel să punem proiectul pe un drum fără întoarcere, cu parteneri serioși, cu o tehnologie deja validată prin operarea unităților 1 și 2, care au fost și sunt printre cele mai performante reactoare nucleare din lume. Programul nuclear civil românesc merge mai departe și înseamnă șansa României de a avea energie sigură, la un preț accesibil și fără emisii de CO2. Facturi mai mici pentru români, competitivitate pentru companiile românești, locuri de muncă și dezvoltare.
Nu se compară nimic cu satisfacția de a duce lucrurile la bun sfârșit. Proiectul unităților 3 și 4 de la Cernavodă este cel mai important demers pentru sistemul energetic național — și a fost cel mai greu din întreg mandatul echipei mele. Îi felicit pe toți cei care au contribuit la acest succes și le mulțumesc pentru munca neobosită,” a mai declarat ministrul Energiei.
Pentru Adunarea Generală Extraordinară a Nuclearelectrica din 4 noiembrie, Ministerul Energiei, în calitate de acționar majoritar, a solicitat completarea ordinii de zi cu următoarele puncte:
- Aprobarea rezultatului negocierilor privind atribuirea contractului de Servicii de inginerie și servicii de management de proiect (Contractul EPCM) pentru Proiectul Unitățile 3 și 4 CNE Cernavodă, respectiv a unor aspecte de oportunitate comercială;
- Aprobarea încheierii Contractului EPCM (Inginerie, Procurare și Management al Construcției) privind Unitățile 3 și 4 CNE Cernavodă, între societatea EnergoNuclear S.A. și Asocierea FCSA formată din Fluor B.V., Fluor Energy Transition Inc. Wilmington Sucursala București Branch, Candu Energy Inc., Ansaldo Nucleare S.p.A., S&L Engineers, Ltd. și Sargent & Lundy Energie S.R.L.;
- Aprobarea mandatarii Directorului General al EnergoNuclear S.A. să semneze, în numele și pe seama societății EnergoNuclear S.A., Contractul EPCM (Inginerie, Procurare și Management al Construcției) privind Unitățile 3 și 4 CNE Cernavodă, între EnergoNuclear S.A. și Asocierea FCSA formată din Fluor B.V., Fluor Energy Transition Inc. Wilmington Sucursala București Branch, Candu Energy Inc., Ansaldo Nucleare S.p.A., S&L Engineers, Ltd. și Sargent & Lundy Energie S.R.L.;
- Aprobarea Deciziei de Investire I și trecerea în Etapa a II-a – Lucrări preliminare aferente Proiectului Unitățile 3 și 4 CNE Cernavodă.
Investiția în noile reactoare de la Cernavodă marchează o nouă etapă în cooperarea internațională a programului nuclear civil românesc, cu implicarea directă a unor parteneri strategici din Statele Unite, Canada și Italia.
„Ministerul Energiei reafirmă angajamentul său pentru implementarea proiectelor de investiții strategice și pentru asigurarea unui mix energetic echilibrat, în care energia nucleară joacă un rol esențial în atingerea obiectivelor de decarbonare și în asigurarea independenței energetice a României”, se mai arată în comunicatul de presă.
Centrala nucleară de la Cernavodă a fost gândită să aibă 5 reactoare, însă numai 2 au fost puse în funcțiune până în prezent: unitatea 1 în anul 1996, iar al doilea reactor în 2007, fiecare având o putere instalată de 700 MW. Cele două reactoare de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din necesarul de energie al României, se arată pe site-ul Nuclearelectrica. Centrala nucleară de la Cernavodă utilizează tehnologia canadiană CANDU 6 (Canadian Deuterium Uranium), folosind drept combustibil uraniul natural, și apa grea ca moderator și agent de răcire.