La ora actuală, sectorul energiei regenerabile din România cunoaște o adevărată efervescență, prilejuită atât de unele noutăți legislative care sprijină investițiile noi (ca de exemplu introducerea contractelor pentru diferență), cât și de fondurile europene generoase din PNRR, Fondul de Modernizare și alte programe. Actorii din piață se așteaptă ca în următorii câțiva ani capacitatea instalată în noi centrale eoliene și fotovoltaice să crească rapid, astfel încât se vorbește de un al doilea val de instalări de unități de producție de energie verde.
În ciuda optimismului din industrie, continuă să existe și obstacole și îngrijorări, cauzate în special de lipsa de reacție a autorităților și a instituțiilor statului, care de multe ori nu au reușit să țină pasul cu dezvoltarea acestui sector.
Ca să aflați când publicăm un articol nou din domeniul energiei vă așteptăm în grupul de WhatsApp On / Off și pe pagina de Facebook a proiectului.
Potrivit celei mai recente versiuni a PNIESC (Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030), publicată pe site-ul Ministerului Energiei la jumătatea lunii septembrie (și pentru care se așteaptă comentarii și observații până la data de 30 septembrie), România trebuie să atingă o pondere a surselor de energie regenerabilă în consumul final brut de energie de cel puțin 38,3% până în 2030. Ținta anterioară era de 36,2%, însă în urma discuțiilor cu autoritățile europene a fost setată o țintă mai ambițioasă.
Pentru a atinge această țintă, calculele ministerului arată că, până în 2030, România ar trebui să aibă 7.300 MW instalați în eoliene (față de aproximativ 3.000 MW în prezent) și 8.200 MW instalați în fotovoltaice (față de circa 3.500 MW instalați în prezent în centrale fotovoltaice și la prosumatori).
„Avem multe ATR-uri (avize tehnice de racordare – n.r.), dar anumite instituții ale statului nu răspund în termenele legale. Unele avize expiră în timp ce alte avize nu s-au primit. Avem autorități care întârzie și 6 luni să dea un răspuns. Avem proiecte în pericol să nu acceseze CfD-ul (schema de ajutor de stat prin contracte pentru diferență, lansată de Ministerul Energiei – n.r.) din această cauză. Sunt multe dificultăți”, a declarat Sebastian Enache, membru în board-ul Asociației Române pentru Energie Eoliană (RWEA), în cadrul conferinței Romanian Renewable Energy Summit 2024, organizată de GOVNET Conferences.
Lansată în 2024, această schemă de ajutor are un buget total de 3 miliarde de euro, finanțarea fiind asigurată din Fondul de Modernizare. Vor beneficia de acest ajutor operațional centrale eoliene și fotovoltaice noi cu o putere totală instalată de 5.000 MW. Prima licitație, prin care se va acorda ajutor de exploatare pentru capacitați noi de producere a energiei din surse regenerabile (1.000 MW eolian onshore și 500 MW centrale fotovoltaice) va fi organizată în acest an.
„Lăudăm creșterea țintelor din PNIESC”, a mai spus Enache, însă a adăugat că este nevoie de „atitudinea proactivă a autorităților care să respecte termenele”: „Avize și autorizații date la timp. Degeaba îți dorești dacă în spate nu există un aparat care să funcționeze la timp. Toți cei care investesc în parcuri eoliene au un model de business pe 35-40 de ani. Majoritatea parcurilor eoliene ce se construiesc acum vor participa la CfD. Există discuții pozitive cu ministerul. Industria eoliană își dorește un CfD corect și rapid. Să ne ținem de calendar.”
„Sunt foarte mulți investitori care stau cu banii în buzunar”, a completat reprezentantul RWEA, și a subliniat că este important ca lucrurile să se miște rapid pentru ca ei să aleagă să își investească banii în România.
În ceea ce privește schema CfD, ministerul așteaptă până în octombrie comentarii la regulile de licitație anunțate pentru prima rundă (1.000 MW eolian terestru și 500 MW solar), a declarat Sorin Elisei, director general în cadrul Direcției Generale Politici Energetice din Ministerul Energiei.
„Va urma a doua tură, 3.500 MW, în vara anului viitor. Ne dorim ca prima rundă să se închidă anul acesta. Ne-am luptat foarte mult să aducem CfD-urile pe piață. Va impulsiona dezvoltarea de noi parcuri. E un ajutor de operare timp de 15 ani, bugetul este suficient”, a comentat el.
„Eu mă aștept la o participare foarte mare la licitațiile CfD. Băncile sunt interesate să finanțeze proiecte care au CfD-uri”, a apreciat și Mihaela Nyerges de la firma de avocatură Nyerges & Partners.
De asemenea, tot din Fondul de Modernizare se vor face și investiții în rețeaua de energie electrică (există un buget de 1,4 miliarde de euro pentru astfel de investiții), precum și în unități de stocare a energiei electrice (vor fi organizate două competiții în acest sens, fiecare cu un buget de 150 de milioane de euro), a mai menționat Elisei în cadrul conferinției Romanian Renewable Energy Summit 2024.
În afară de PNRR și Fondul de Modernizare, alte finanțări pot veni din Programul Regional Nord-Vest, Programul de Dezvoltare Durabilă și Programul Tranziție Justă, a explicat Teodora Preoteasa, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
„Până la sfârșitul anului vor fi deschise până la 90% din call-uri, aproape toate liniile de finanțare. Nu am avut niciodată atâția bani în piață pe care să îi putem consuma. După 2027 nu va mai fi așa. Toate aceste finanțări se vor restrânge. Nu vor mai fi atât de mulți bani de la UE. Eu sper și cred că nu vom rata această șansă istorică pe care o avem”, a declarat secretarul de stat.
O altă problemă de care s-au lovit investitorii în energie eoliană este schimbarea regimului de înălțime de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR). „Investițiile în eolian trebuie planificate din timp: dezvoltarea unui proiect eolian durează 36-40 de luni. Tehnologia avansează pe înălțime, turbinele eoliene devin mai eficiente, mai mari. Într-un spațiu mai mic poți să dezvolți o putere mai mare. Pentru că perioada este lungă, regula de înălțime în aceste zone s-a modificat”, a explicat Enache.
Potrivit acestuia, peste 40% din membrii RWEA se confruntă cu această problemă în cazul noilor proiecte eoliene ce au turbine mai mari de 150 de metri: „Erau OK la început, apoi s-a schimbat (reglementarea AACR – n.r.). Unele parcuri trebuie reproiectate. Există niște termene și totul se dă peste cap. [Este vorba de – n.r.] necoordonarea autorităților cu realitatea proiectelor energetice. Regulile în timpul jocului nu trebuie să se schimbe.”
„Turbinele eoliene au o durată de viață de 25-30 de ani. Unele proiecte din România ating limita de 20 de ani. Dacă vreau să fac repowering unui parc eolian nu pot. Nu pot să vin cu tehnologie nouă pentru că nu pot să vin mai sus. Avem probleme pe proiectele noi, nici nu vreau să mă gândesc la repowering”, a completat Enache.
Ca să aflați când publicăm un articol nou din domeniul energiei vă așteptăm în grupul de WhatsApp On / Off și pe pagina de Facebook a proiectului.
O altă problemă remarcată în cadrul conferinței este că Transelectrica rămâne în urmă cu investițiile în rețeaua de transport. „Nu ești iertat dacă nu îți respecți data de punere în funcțiune chiar dacă nu e din vina ta. Sunt lucrări ale Transelectrica decalate în afara termenului de punere în funcțiune a unui ATR (aviz tehnic de racordare – n.r.). Transelectrica a început să trimită notificări și se decalează și termenele de punere în funcțiune”, a explicat Nyerges.
Potrivit lui Dragoș Roibu, director de cabinet al ministrului Energiei, Transelectrica se lovește la rândul său de obstacole privind exproprierile, eliberarea avizelor sau a autorizațiilor de construcție. „Noi ne mărim capacitatea de interconexiune”, a precizat el, dând ca exemplu viitoarele 2 linii de conectare cu Republica Moldova (Suceava → Bălți e deja în licitație): „Vom avea 3 interconexiuni cu Moldova, care are nevoie de energie de la noi. Plus că Ucraina, după acest război, o să necesite capacități cât mai multe.”
În ceea ce privește energia solară, la ora actuală sunt în construcție mai multe parcuri fotovoltaice în România, însă și aici investitorii s-au lovit de obstacole legislative ori de birocrație. De exemplu, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale refuză să scoată din circuitul agricol o serie de pășuni pe care urmau să se construiască parcuri fovoltaice. Potrivit Mihaelei Nyerges, astfel de proiecte fotovoltaice sunt permise de lege pe pășuni, însă Ministerul Agriculturii refuză să le scoată din circuitul agricol spunând că nu există norme de aplicare a legii: „Au fost foarte multe primării ce au încheiat concesiuni publice pe pășuni ce aparțin municipalității. Ministrul Agriculturii refuză, invocând absența normelor de aplicare.”
„Din 2018 avem legislație care ne-ar permite să scoatem terenurile din circuitul agricol. Avem peste 4-5 GW blocați pentru că sunt dezvoltați pe pășuni și nu pot fi scoase din circuitul agricol. Este un abuz”, a declarat și Ciprian Glodeanu de la casa de avocatură Glodeanu Partners.
„Avem legea, investitori, utilaje, dar nu avem norme de aplicare. Avem impresia că administrația lucrează cu două viteze și nu știe stânga ce face dreapta”, a apreciat și Adrian Paraschiv de la Photomate, companie axată pe furnizarea de tehnologie și echipamente solare.
O altă problemă este lipsa investițiilor în rețeaua de distribuție a energiei electrice, adaugă el. Sunt multe proiecte care sunt construite deja, însă au probleme cu racordarea deoarece distribuitorii nu au făcut lucrările de întărire a rețelei. Chiar și așa, „vom vedea multe racordări în curând”, a adăugat Paraschiv.
România a avut o perioadă de stagnare „destul de mult timp”, însă acum „lucrurile se întâmplă”, a explicat și Adrian Stan, fondatorul AJ Brand, o companie care a dezvoltat și instalat 7.000 MW în centrale fotovoltaice în străinătate: „Avem 2 proiecte în construcție în momentul de față. În următorii 2 ani noi vom pune în funcțiune în piața din România cel puțin 900 MW de fotovoltaice și 680 MWh de stocare.”
Potrivit lui Cristian Dragomir, CEO al Waldevar Energy, o companie specializată în proiectarea, construirea și mentenanța centralelor fotovoltaice, „proiectele importante abia acum încep și ele se vor finaliza în orizontul 2026-2027”: „Astăzi avem fonduri la maxime istorice pentru investiții în rețele, investiții în capacitate de producție. Trebuie să beneficiem de ele și să dăm capacitățile în folosință.”
Dincolo de construirea de noi centrale fotovoltaice, așa cum se întâmplă și în cazul centralelor eoliene, și parcurile solare date în folosință în urmă cu 10-15 ani au nevoie de îmbunătățiri. Procesul de înlocuire a panourilor, invertoarelor și a altor echipamente vechi cu unele noi, cu scopul de a crește capacitatea sau eficiența centralelor, poartă numele de repowering.
„Apariția proiectelor de repowering nu denotă decât o evoluție de maturitate. Înseamnă că lucrurile funcționează”, a explicat Ciprian Bodiu, Cheif Sales Officer la Parapet, o companie de construcții ce realizează parcuri fotovoltaice și hibride. Un astfel de proiect de repowering pentru o centrală de 10 MW din România a implicat schimbarea panourilor fotovoltaice vechi, de 240 W, cu unele noi, de 450 W.
„A trebuit reexpertizat, modificate instalațiile electrice, schimbate invertoarele. Caracteristicile panourilor de acum 12 ani sunt diferite”, a precizat reprezentantul Parapet în cadrul Romanian Renewable Energy Summit 2024.
„Deja panourile instalate în primul val intră într-o zonă în care eficiența sau degradarea panourilor e la un nivel ridicat. Se pune problema înlocuirii panourilor cu unele de generație mai nouă, poate bifocale, care pot atrage mai multă energie. În unele parcuri putem prelungi capacitatea printr-o mentenanță (pentru vânt, praf, zapădă) făcută la timp. Poate să întârzie momentul în care trebuie să schimbăm panourile”, a arătat și Iulia Meiroșu, director financiar și membru în boardul Enexus, dezvoltator și constructor de proiecte fotovoltaice.
În viitor, parcurile fotovoltaice vor folosi tot mai mult și inteligența artificială, ca de exemplu senzori conectați cu sisteme AI care pot ajuta la operarea parcului într-un mod optim, drone cu camere termale care pot face inspecția panourilor la anumite intervale de timp sau sisteme de prognoză a vremii. Vor fi generate foarte multe date, iar deoarece toate acestea vor trebui să fie securizate, serviciile de securitate cibernetică vor deveni tot mai relevante în domeniu.
Ca să aflați când publicăm un articol nou din domeniul energiei vă așteptăm în grupul de WhatsApp On / Off și pe pagina de Facebook a proiectului.
Foto: Vilkasss (imagine generată cu AI) / fabersam / pixabay.com
Dacă acest articol vi s-a părut util, v-ar putea interesa și:
De la minerit la energie verde. Cum sunt pregătiți tehnicienii care vor instala turbinele din noul val de eoliene din România
Reportaj exclusiv de la cea mai mare baterie din România. Cum poate stocarea să țină becul aprins în caz de criză energetică
TOP. Județele din România cu cel mai mare potențial eolian. Unde bate vântul cel mai tare în afară de Dobrogea
Energia eoliană, cea mai curată formă de energie?
Producția de energie eoliană în România a crescut de 7 ori în ultimii 12 ani
Pariul României cu energia verde. „Va fi un boom, un al doilea val de eoliene. Deja începe să se formeze”
Europa crește, România stagnează. De ce ne-am blocat și nu mai construim parcuri eoliene
Producători de energie eoliană în România. Lista completă a centralelor în 2024
TOP. Țările europene cu cea mai mare putere instalată în eoliene. Pe ce loc e România
România și energia. „Pentru a ajunge acolo unde își dorește Europa în 2050, România trebuie să facă un dublu salt uriaș”
TOP. Țările europene cu cea mai mare producție de energie eoliană. Pe ce loc e România