Atunci când vorbim de potențialul eolian onshore al României, două județe ies clar în evidență prin viteza ridicată a vântului: Constanța și Tulcea. Însă potențialul eolian al României nu se limitează la Dobrogea.
Datele Transelectrica de la 1 februarie 2024 arată că, din cei aproximativ 2.840 MW (2,8 GW) instalați în centralele eoliene dispecerizate din România, doar în jur de 520 MW se aflau în parcuri eoliene din afara Dobrogei, adică în jur de 18% din puterea instalată. În marea lor majoritate, turbinele eoliene au fost construite în județele Constanța și Tulcea, iar la ora actuală – în lipsa unor investiții în rețelele de transport și de distribuție de electricitate – conectarea unor noi centrale eoliene la rețeaua din Dobrogea este problematică.
Însă, în afară de Dobrogea și de platforma continentală a Mării Negre (unde se dorește construirea de parcuri eoliene offshore), România are și alte regiuni cu potențial eolian ridicat.
Ca să aflați când publicăm un articol nou vă așteptăm în grupul de WhatsApp On / Off și pe pagina de Facebook a proiectului.
Într-un răspuns oferit la o solicitare On / Off, Administrația Națională de Meteorologie a transmis o hartă actualizată, realizată în 2022, referitoare la viteza medie a vântului în perioada 1991-2020, măsurată la 10 metri deasupra solului.
De regulă, viteza minimă necesară a vântului pentru ca palele turbinelor eoliene să înceapă să se rotească și să producă electricitate este de 3-4 metri pe secundă (adică 11 – 14 km/h). Conform hărții ANM, în afară de Dobrogea, astfel de viteze se întâlnesc în România și în Podișul Bârladului (județele Galați, Vrancea, Vaslui, Bacău), în jumătatea de nord a Moldovei (județele Iași, Botoșani, Suceava, Neamț), în județul Caraș-Severin sau în estul județelor Ialomița și Călărași.
Bineînțeles, viteze mari ale vântului se înregistrează și în zona montană, însă – cel puțin în prezent – instalarea eolienelor la altitudine mare este prea scumpă și nu este fezabilă din punct de vedere economic.
Iată cum arată harta vântului în România:
Potențialul eolian onshore al României reiese și din documentul „Study on the Wind Power Potential in Bulgaria, Hungary, and Romania”, realizat de Institutul de Tehnologie din Austria (AIT), la comanda Fundației Europene pentru Climă (European Climate Foundation, o organizație cu sediul central în Haga, Olanda).
Publicat în noiembrie 2023, studiul conține o analiză realizată pe baza mai multor seturi de date. Astfel, au fost luate în calcul datele referitoare la vitezele orare ale vântului în intervalul 1995-2018 (calculate la o înălțime de 100 de metri și 150 de metri).
Apoi, pentru a calcula potențialul eolian al fiecărui județ, cercetătorii au luat în considerare și constrângerile spațiale reprezentate de alte utilizări ale terenurilor. Cu alte cuvinte, au fost excluse zonele protejate, zonele urbane, infrastructura (șosele, construcții etc), terenurile cu utilizare militară sau folosite în alte scopuri etc, precum și 60% din suprafețele agricole și 90% din suprafețele forestiere ale țării.
De asemenea, au fost luate în calcul și constrângerile tehnico-economice. Au fost excluse zonele cu altitudinea mai mare de 2.000 de metri și cu o pantă de peste 20 de grade, pentru a ține cont de provocările tehnice și / sau de costurile ridicate legate de conectarea la rețea.
Aplicând aceste restricții de utilizare a terenurilor, cercetătorii au calculat un potențial tehnic de circa 167 GW, ceea ce ar asigura o producție de energie de 364 TWh (în 2021, consumul de electricitate din România a fost de 61 TWh). Așadar, este vorba despre potențialul tehnic, ce a fost calculat luând în considerare anumite limitări (în cazul în care constrângerile impuse sunt mai mari, ca de exemplu folosirea a doar 20% din terenurile agricole în loc de 40%, potențialul eolian scade). Pentru comparație, potrivit unui raport realizat de Banca Mondială, țara noastră are un potențial eolian offshore de 76 GW putere instalată.
Harta rezultată în urma evaluării arată care sunt zonele disponibile pentru dezvoltarea energiei eoliene onshore în România.
Luând în calcul toate aceste constrângeri spațiale (și excluzând ariile protejate), specialiștii au ajuns la concluzia că cel mai mare potențial eolian îl are județul Constanța (o capacitate potențială de 13.698 MW, o producție potențială de 36.309 GWh și, în medie, 2.651 de ore de funcționare la capacitate maximă într-un an). Numit în engleză „full load hour”, acest indicator măsoară câte ore dintr-un an o centrală electrică a funcționat la capacitate maximă (adică a produs energie la puterea nominală a turbinei, în cazul centralelor eoliene).
Potrivit autorilor studiului, zonele onshore cu mai puțin de 1.700 de ore / an, precum și cele offshore cu sub 2.000 de ore, nu sunt considerate viabile din punct de vedere economic.
Pe harta de mai jos, pixelii sunt colorați în funcție de numărul de ore de funcționare la capacitate maximă (nuanțele de roșu, portocaliu și galben indică un număr de ore mai mare, deci un potențial eolian ridicat):
Ca să aflați când publicăm un articol nou vă așteptăm în grupul de WhatsApp On / Off și pe pagina de Facebook a proiectului.
Iată cum arată și topul județelor în funcție de potențialul eolian (județele au fost ordonate în funcție de producția potențială de energie eoliană):
1. Constanța: o producție potențială anuală de 36.309 GWh; capacitate instalată de 13.698 MW; o medie de 2.651 de ore de funționare la capacitatea maximă (nominală)
2. Brăila, 28.384 GWh; 11.142 MW; 2.547 de ore
3. Galați, 24.878 GWh; 9.840 MW; 2.528 de ore
4. Călărași, 24.205 GWh; 11.074 MW; 2.186 de ore
5. Ialomița, 23.222 GWh; 9.685 MW; 2.398 de ore
6. Timiș, 21.023 GWh; 10.112 MW; 2.079 de ore
7. Teleorman, 19.166 GWh; 10.125 MW; 1.893 de ore
8. Dolj, 18.981 GWh; 9.559 MW; 1.986 de ore
9. Buzău, 17.863 GWh; 7.882 MW; 2.266 de ore
10. Vaslui, 14.803 GWh; 6.612 MW; 2.239 de ore
11. Botoșani, 13.590 GWh; 6.478 MW; 2.098 de ore
12. Olt, 13.391 GWh; 6.952 MW; 1.926 de ore
13.Arad, 11.482 GWh; 5.709 MW; 2.011 ore
14. Vrancea, 10.769 GWh; 4.915 MW; 2.191 de ore
15. Tulcea, 9.792 GWh; 3.703 MW; 2.644 de ore
16. Satu Mare, 8.817 GWh; 4.249 MW; 2.075 de ore
17. Iași, 8.342 GWh; 4.210 MW; 1.982 de ore
18. Giurgiu, 8.334 GWh; 4.429 MW; 1.882 de ore
19. Bihor, 8.034 GWh; 3.950 MW; 2.034 de ore
20. Bacău, 6.353 GWh; 3.153 MW; 2.015 de ore
21. Caraș-Severin, 6.247 GWh; 3.075 MW; 2.032 de ore
22. Suceava, 6.170 GWh; 3.158 MW; 1.954 de ore
23. Mehedinți, 5.164 GWh; 2.604 MW; 1.983 de ore
24. Neamț, 4.164 GWh; 2.112 MW; 1.972 de ore
25. Argeș, 3.837 GWh, 2.135 MW; 1.797 de ore
26. Sălaj, 2.649 GWh; 1.491 MW; 1.776 ore
27. Prahova, 1.403 GWh; 709 MW; 1.979 de ore
28. Ilfov, 1.374 GWh; 784 MW; 1.753 de ore
29. Sibiu, 1.105 GWh; 627 MW; 1.763 de ore
30. Dâmbovița, 753 GWh; 442 MW; 1.705 ore
31. Brașov, 690 GWh; 367 MW; 1.883 de ore
32. Covasna, 743 GWh; 363 MW; 2.047 de ore
33. Harghita, 526 GWh; 298 MW; 1.767 de ore
34. Maramureș, 434 GWh; 229 MW; 1.895 ore
35. Cluj, 397 GWh; 211 MW; 1.880 ore
36. Hunedoara, 274 GWh; 149 MW; 1.846 de ore
37. Alba, 239 GWh; 132 MW; 1.816 ore
38. Vâlcea, 177 GWh; 96 MW; 1.837 de ore
39. Gorj, 10 GWh; 5 MW; 1.810 ore
40. Bistrița-Năsăud, 1 GWh; 1 MW; 1.624 de ore
41. București, 0 MW; 0 GWh; 1.750 de ore
42. Mureș, 0 MW; 0 GWh; 1.676 de ore
În studiu, cercetătorii evidențiază 5 județe din România: Constanța, Tulcea, Brăila, Galați și Ialomița, unde numărul de ore de funcționare la capacitate maximă a turbinelor eoliene este cel mai ridicat, (cu mult) peste 2.350 de ore pe an – prag ce, din perspectivă europeană, caracterizează zonele cu potențial eolian bun.
Dacă se iau în calcul doar aceste 5 județe cu viteze ridicate ale vântului, se ajunge la o capacitate de instalare de 48 GW. Potrivit studiului, concentrarea asupra acestor zone poate permite o mai bună abordare a unui obstacol cheie în calea unei absorbții sporite a energiei eoliene: extinderea rețelei. În prezent, mulți specialiști români consideră că rețeaua este obstacolul central pentru adoptarea mai rapidă a energiilor regenerabile, mai notează autorii cercetării.
Ca să aflați când publicăm un articol nou vă așteptăm în grupul de WhatsApp On / Off și pe pagina de Facebook a proiectului.
Dacă acest articol vi s-a părut util, v-ar putea interesa și:
Energia eoliană, cea mai curată formă de energie?
Producția de energie eoliană în România a crescut de 7 ori în ultimii 12 ani
Pariul României cu energia verde. „Va fi un boom, un al doilea val de eoliene. Deja începe să se formeze”
Europa crește, România stagnează. De ce ne-am blocat și nu mai construim parcuri eoliene
Producători de energie eoliană în România. Lista completă a centralelor în 2024
TOP. Țările europene cu cea mai mare putere instalată în eoliene. Pe ce loc e România
România și energia. „Pentru a ajunge acolo unde își dorește Europa în 2050, România trebuie să facă un dublu salt uriaș”
TOP. Țările europene cu cea mai mare producție de energie eoliană. Pe ce loc e România
