Până în anul 2014 inclusiv, România nu a exportat gaze naturale. Atât datele Institutului Național de Statistică (INS), cât și cele deținute de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), arată că România a început să exporte gaze naturale din anul 2015.
Cantitatea de gaze naturale exportate a crescut foarte mult în ultimii 8 ani. Dacă în 2015 România a exportat o cantitate totală de gaze de circa 11.700 MWh, în 2022 cantitatea exportată a fost de aproximativ 8,2 milioane de MWh, adică a fost de 700 de ori mai mare.
Ca să aflați când publicăm un articol nou vă așteptăm în grupul de WhatsApp On / Off și pe pagina de Facebook a proiectului.
Atunci când este folosită pentru a exprima cantități de gaze, unitatea de măsură MWh (megawatt-oră) se referă la energia obținută prin arderea unei anumite cantități de gaze naturale. Canitatea de energie obținută variază în funcție de puterea calorică a gazului respectiv, dar în general, gazul metan extras din România are o putere calorică de circa 10,5-11 kWh/m3, ceea ce înseamnă că prin arderea unui metru cub de gaz se obțin 10,5-11 kWh.
Potrivit datelor Eurostat, România a exportat în 2021 aproximativ 730 de milioane de metri cubi de gaz. Pentru comparație, în acel an România a produs 8,9 miliarde de metri cubi de gaze naturale.
Este o creștere foarte mare față de 2015, când am exportat doar 1 milion de metri cubi de gaz.
În graficul de mai jos se regăsesc cantitățile de gaze naturale exportate de România în perioada 2015-2022 exprimate în GWh (gigawați-oră). Gazul exportat poate fi din mai multe surse: producție internă, import (Rusia), extracție din depozitele de înmagazinare sau achiziții de pe piața națională.
Pentru claritate, graficul detaliază atât cantitățile totale de gaze naturale exportate de România (producție internă + surse externe), cât și cantitățile ce reprezintă doar producția internă exportată.
Click pentru versiunea pentru mobil a graficului.
Și sumele de bani încasate de România prin vânzarea gazului au crescut foarte mult în intervalul 2015-2022. În 2015, de exemplu, România a obținut puțin peste 1 milion de lei pentru gazul exportat (aproximativ 238.000 de euro la cursul valutar de la acea dată).
În schimb, în 2021, a fost vândut mult mai mult gaz, pentru circa 1,4 miliarde de lei (aproximativ 283 de milioane de euro la acea dată).
Citiți și: De ce s-a împotmolit exploatarea de mare adâncime de la Caragele
În 2022, deși cantitatea de gaze naturale exportate a fost puțin mai mică decât în 2021, România a obținut mult mai mulți bani pentru ele, pe fondul creșterii prețului la gazele naturale în urma războiului din Ucraina și a întreruperii livrării de gaze de către Rusia.
Astfel, valoarea gazelor naturale exportate de România în 2022 a fost de 5,1 miliarde de lei, adică 1,03 miliarde de euro.
Click pentru versiunea pentru mobil a graficului.
Chiar dacă volumul de gaze exportat a crescut în ultimul timp, România continuă să exporte o cantitate mică de gaze din producția internă anuală.
În 2015, România a exportat 0,01% din producția internă de gaze naturale. Pentru prima dată procentul a depășit 1% în anul 2020, când țara noastră a exportat 1,68% din producția internă. În 2022, procentul a fost de 5,31%.
Click pentru versiunea pentru mobil a graficului.
În perioada 2015-2022, România a exportat gaze naturale (atât din producţie internă, cât şi din surse externe) prin următoarele puncte de interconectare:
→ Iaşi-Ungheni, către Republica Moldova;
→ Arad-Csanadpalota, către Ungaria;
→ Negru Voda-Kardam, către Bulgaria;
→ Isaccea-Orlovka, spre Ucraina;
→ Giurgiu-Ruse, în Bulgaria.
De ce nu a exportat România gaze naturale până în 2015
România nu a exportat gaze până în 2015 deoarece nu avea capacitatea de mișcare fizică, transfrontalieră, a gazului, explică Ana Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie şi infrastructură în cadrul Expert Forum (EFOR).
„Noi nu prea exportam pentru că nu puteam să facem presiunea suficient de mare. Gazul circulă de acolo de unde e presiune mai mare spre acolo unde e presiune mai mică. Și noi în mod tradițional aveam presiunea în rețeaua noastră de gaze mult mai scăzută decât presiunea din toate țările din jur. Ceilalți au la 45 de bari, noi aveam la 15-20, ceva de genul.
Se putea exporta o cantitate foarte mică dacă, spre exemplu, Ungaria la un moment dat scădea presiunea foarte mult, sub 15 bari, ca să poată să importe, dar asta merge pentru niște cantități limitate.
La graniță trebuie să poți să împingi gazul respectiv cu presiune mare ca să iasă. Sau celălalt, de partea cealaltă, să scadă într-o secțiune de conductă presiunea așa de mult încât să intre gazul și să-l poată ține acolo. Impedimentul principal era lipsa presiunii”, explică specialista.
„Impedimentul și pretextul. Pentru că noi foarte multă vreme am zis că nu exportăm pentru că rețeaua noastră nu ține, dar de fapt voiam să ținem gazul ieftin pentru Niculae (Ioan Niculae, patronul InterAgro, care avea nevoie de gaz ieftin pentru producția de îngrășăminte – n.r.). Asta prin anii 2012-2013, cam așa”, continuă Nuțu.
Cum poate România să devină un factor de stabilitate în regiune
Ulterior, au fost construite mai multe stații de comprimare de-a lungul rețelei de transport de gaze naturale a Transgaz, iar România a putut să exporte gaze naturale în țările vecine: „Putem să exportăm în Republica Moldova pentru că s-au instalat două stații de comprimare undeva spre ruta spre Moldova și care pot să împingă gaz dintr-o parte a rețelei în afară.”
Potrivit specialistei EFOR, pentru a deveni un exportator important de gaze naturale și un factor de stabilitate în regiune, România are nevoie de o infrastructură mai bine pusă la punct: „Mie mi s-ar părea că e urgent să ai o rețea de transport bună, adică cu cât mai puține pierderi, cât mai etanșă.
La noi una dintre explicații pentru că nu se putea crește presiunea era că rețeaua e foarte veche și ar putea să crape. Bun, atunci poate că ai o problemă. E foarte învechită. Deci cred că ar fi nevoie să ai o rețea de transport, pe distanțe lungi, care să fie bine pusă la punct.
Să existe interconectare cât mai bună cu toate țările din jur și pentru import, și pentru export. Sunt momente în care e mai eficient să exporți, sunt momente în care ai nevoie disperată de importuri pentru că ai consum mare.”
„Dacă exporți mașini ce câștigi din asta? Bani, impozite… E exact același lucru”
„Noi, totuși, suntem importatori net și o să rămânem importatori net. Chiar dacă crește producția va fi o chestie temporară. Pentru că în timpul ăsta scade și producția onshore. Mie mi se pare normal să fie o piață regională în care toată lumea concurează și gazul se duce acolo unde e mai eficient să fie folosit.
Poate e mai eficient să se ducă într-o industrie petrochimică sau în producție de medicamente decât să-l arzi când ai putea să produci energie electrică și din altceva. Dar astea sunt niște lucruri pe care ți le spun piața și prețurile. Până la urmă cine e dispus să dea mai mulți bani? Cine poate să folosească gazul acela mai productiv”, continuă Nuțu.
„Dacă exporți mașini ce câștigi din asta? Bani, impozite… E exact același lucru. Adică întrebarea e care e folosirea cea mai eficientă a unor resurse. Atâta tot. Fără emoții patriotarde. Noi dacă am vrea să-l ținem ieftin și să producem nu știu ce, ce poți să produci? Poate produci îngrășăminte. Dar dacă ai putea să imporți din altă parte îngrășăminte mai ieftine? Eficiența nu ține cont de granițe”, mai arată specialista.
„Până la urmă întrebarea e cine are cea mai mare nevoie de el (de gaz – n.r.)? Și trebuie să ne gândim un pic. Suntem în UE, da? Adică dacă vrem să blocăm exporturile sigur că poți să-ți consumi aici gazul ieftin, să faci ceva care e ineficient. Însă pe de altă parte, dacă îți închizi granițele, după aceea nu te poți aștepta nici ca ceilalți să te ajute când ai tu nevoie”, conchide ea.
Foto: geralt / pixabay.com
Ca să aflați când publicăm un articol nou vă așteptăm în grupul de WhatsApp On / Off și pe pagina de Facebook a proiectului.
Dacă acest articol despre exporturile de gaze naturale vi s-a părut util, v-ar putea interesa și:
De ce s-a împotmolit exploatarea de mare adâncime de la Caragele
Cât gaz importă România și cât de mult plătește pentru el
Ce sunt gazele naturale și cum s-au format
Ce rezerve de gaz are România. Cele mai recente date
Cei mai mari producători de gaze naturale din România
Producția de gaze naturale a României. Comparație cu consumul
Cei mai mari producători de gaze naturale din România
Redevențe petroliere și pentru gaze naturale în România. Cât plătesc companiile
Cine exploatează gazele din Marea Neagră. Hartă, companii, cote de participare
Cele mai mari zăcăminte de gaze naturale din România după producția din 2022
