Legea nr. 238 din 7 iunie 2004 a petrolului, actualizată, este cea care stabilește ce redevențe petroliere și pentru gaze naturale se plătesc în România.
Resursele de petrol situate în subsolul ţării şi al platoului continental românesc al Mării Negre, delimitat conform principiilor dreptului internaţional şi convenţiilor internaţionale la care România este parte, se află exclusiv în proprietate publică şi aparţin statului român, se arată pe site-ul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale.
Ce înseamnă redevențe
Înainte de a detalia ce redevențe petroliere și pentru gaze naturale plătesc companiile în România trebuie să aflăm ce este o redevență.
Redevențe definiție
Potrivit punctului 33 din articolul 2 din Legea petrolului, redevența petrolieră reprezintă suma datorată de către titularii acordurilor petroliere bugetului de stat, pentru desfăşurarea operațiunilor petroliere, precum şi pentru utilizarea bunurilor proprietate publică a statului în cadrul operațiunilor petroliere.
Mai exact, concesionarii acordurilor petroliere au dreptul și obligația de a efectua, pe riscul și cheltuiala lor, anumite operațiuni petroliere de explorare, dezvoltare și exploatare a zăcămintelor de țiței și de gaze naturale. În schimbul acestui drept, ei plătesc o redevență. De asemenea, redevența se plătește și pentru dreptul de a utiliza bunurile aflate în proprietate publică a statului.
Citiți și: De ce s-a împotmolit exploatarea de mare adâncime de la Caragele
Redevențe petroliere și pentru gaze naturale în România – cum se stabilesc
În cazul în care o companie nu achită în termen de 6 luni de la data scadentă redevența petrolieră datorată statului, legea prevede rezilierea concesiunii.
Redevenţa petrolieră se stabileşte astfel:
a) o cotă procentuală din valoarea producţiei brute extrase, pentru operaţiunile petroliere de exploatare a zăcămintelor petroliere, după cum urmează:
În cazul producției de țiței sau gaze condensate, redevența este de:
- 3,5% pentru zăcăminte care produc sub 10.000 de tone / trimestru
- 5% pentru zăcăminte care produc între 10.000 și 20.000 de tone / trimestru
- 7% pentru zăcăminte care produc între 20.000 și 100.000 de tone / trimestru
- 13,5% pentru zăcăminte care produc peste 100.000 de tone / trimestru
Redevențe pentru gaze naturale în România
În cazul producției de gaze naturale, revedența este de:
- 3,5% pentru zăcăminte care produc sub 10.000.000 de metri cubi / trimestru
- 5% pentru zăcăminte care produc între 10.000.000 și 50.000.000 de metri cubi / trimestru
- 7% pentru zăcăminte care produc între 50.000.000 și 200.000.000 de metri cubi / trimestru
- 13,5% pentru zăcăminte care produc peste 200.000.000 de metri cubi / trimestru
b) o cotă de 10% din valoarea veniturilor brute realizate din operațiuni petroliere de transport şi tranzit al petrolului prin sistemele naționale de transport al petrolului, precum şi din operațiunile petroliere efectuate prin terminalele petroliere aflate în proprietatea publică a statului;
b^1) o cotă procentuală din valoarea veniturilor brute realizate din operațiuni petroliere de transport prin sisteme de transport, altele decât Sistemul național de transport al petrolului, precum şi din operațiunile petroliere efectuate prin terminalele petroliere, altele decât cele aflate în proprietatea publică a statului, cotă determinată pe baza unei metodologii elaborate de autoritatea competentă şi aprobate prin hotărâre a Guvernului;
c) o cotă de 3% din valoarea venitului brut realizat din operațiunile de înmagazinare subterană a gazelor naturale.
Redevențe petroliere în România – prețul de referință
Redevența petrolieră este datorată din ziua începerii operațiunilor petroliere şi se plătește trimestrial, cu scadența la data de 25 a primei luni a trimestrului următor.
Valorea redevenței petroliere datorate bugetului de stat de către titularii acordurilor petroliere de dezvoltare-exploatare şi exploatare se calculează pe baza prețurilor de referință stabilite de autoritatea competentă (Agenția Națională pentru Resurse Minerale).
Prețul de referință al petrolului este prețul stabilit de către autoritatea competentă, în baza unei metodologii fundamentate prin studii de specialitate, care se utilizează pentru calculul veniturilor bugetului de stat aferente redevenței petroliere.
Agenția Națională pentru Resurse Minerale are ca atribuție efectuarea de studii pe baza cărora fundamentează şi stabileşte prețul de referință al petrolului extras în România, precum și tarifele de transport prin conductele magistrale pentru țiței şi condensat.
Redevențe petroliere și pentru gaze naturale în România – când nu se datorează redevență
Pentru cantitățile de petrol destinate constituirii stocului minim de siguranță nu se datorează redevență.
De asemenea, nu se datorează redevență pentru gazele naturale reinjectate în zăcământ în scop tehnologic.
Gazele extrase din sonde concomitent cu țițeiul, neutilizate şi nevalorificate de către titular, se predau autorității competente, fără plată, iar titularul este scutit de la plata redevenței petroliere. Dreptul de valorificare a acestor gaze va fi concesionat de către autoritatea competentă prin acord petrolier, noul titular urmând să suporte cheltuielile de preluare, riscurile de utilizare, precum şi redevența petrolieră aferentă cantităților preluate.
Ce revedențe s-au plătit în ultimii ani
De exemplu, în anul 2021, Romgaz a plătit către statul român redevențe în valoare de aproape 400 de milioane de lei (adică circa 80 de milioane de euro), se arată în documentul „Raport asupra plăților către guverne pentru anul 2021”.
În anul 2022, pe fondul creșterii prețului gazelor naturale, compania a plătit redevențe mult mai mari, în valoare de 1,87 miliarde de RON (echivalentul a circa 375 de milioane de euro), potrivit documentului „Raport asupra plăților către guverne pentru anul 2022”.
Foto: generatorpowerproducts / pixabay.com
Dacă acest articol despre redevențe petroliere și gaze naturale vi s-a părut util, v-ar putea interesa și:
Ce sunt gazele naturale și cum s-au format
Ce rezerve de gaz are România cu adevărat
Cele mai mari zăcăminte de gaze naturale din România după producția din 2022
Cum au fost descoperite gazele naturale în România
Cine exploatează gazele din Marea Neagră. Hartă, companii, cote de participare
