De ce s-a împotmolit exploatarea de mare adâncime de la Caragele. Ce se întâmplă cu gazul din subteran

4,K

La 7 ani de la descoperire, doar o sondă scoate gaz din zăcământul de mare adâncime de la Caragele. În subteran se află în jur de 25-27 de miliarde de metri cubi de hidrocarburi, însă până acum a fost extras doar 1-2% din gaz.

Ca să aflați când publicăm un articol nou vă așteptăm în grupul de WhatsApp On / Off și pe pagina de Facebook a proiectului.

Titular unic al acordului de concesiune este Romgaz, companie deținută în procent de 70% de statul român.

Nu există un singur motiv pentru întârzierea lucrărilor, ci mai degrabă un cumul de factori: un accident tehnic, neînțelegeri între Romgaz și una dintre firmele de foraj, care au ajuns să se judece în instanță în două procese, falimentul uneia dintre cele mai mari firme de foraj din România sau anularea a foarte multe licitații pentru noi sonde de explorare – sunt câteva dintre explicații.

Cât gaz se află în zăcământul de mare adâncime de la Caragele

În iunie 2016, Romgaz anunța că a făcut o descoperire importantă de gaze naturale în complexul structural Caragele din județul Buzău. Mai exact, testele de producție de la două sonde de explorare, 55 Damianca și 77 Rosetti, indicau prezența unei acumulări mari de hidrocarburi la adâncimi de peste 4.000 de metri.

Pe baza datelor obținute în urma forajelor și a datelor seismice 3D, zăcământul de mare adâncime era estimat la 150-170 de milioane de boe (barili echivalent petrol), adică în jur de 25-27 de miliarde de metri cubi de gaz.

În ultimii ani, consumul de gaze naturale în România a fost de circa 12 miliarde de metri cubi pe an, așadar zăcământul de mare adâncime de la Caragele ar putea acoperi, doar el, consumul pentru cel puțin 2 ani.

De-a lungul timpului, Romgaz a transmis că realizează și alte foraje la adâncimi mari pentru a stabili mai exact care este potențialul noii descoperiri, însă alte date sau estimări cu privire la cât de mare e zăcământul de adâncime nu au fost publicate.

Unde se află zăcământul Caragele

Numit de Romgaz „cea mai mare descoperire de hidrocarburi din ultimii 30 de ani”, zăcământul on shore descoperit de cele două sonde în anii 2015-2016 („Caragele Deep”) se află la adâncimi cuprinse între 3.300 și 5.075 de metri.

Această „pungă cu gaz” (gazul natural este prins, de fapt, în roci poroase) se află sub un alt zăcământ, de mai mică adâncime (1.500 – 3.300 de metri), numit tot Caragele, care este în producție din anul 2009.

Mai exact, zăcământul de mare adâcime face parte din complexul structural Caragele, lung de circa 35 de kilometri, și care se întinde în subteranul județelor Buzău și Brăila (aproximativ sub comunele Luciu – de care aparține și satul Caragele, Cilibia, C.A.Rosetti, Surdila Greci, Vișani, Jirlău și orașul Făurei).

Caragele, politicienii și promisiunile neonorate

De-a lungul celor 7 ani, foarte mulți politicieni au vorbit despre acest zăcământ, au făcut vizite în zonă ori au dat asigurări că exploatarea va începe în curând.

În mai 2017 a fost organizată o mare vizită în teren la Caragele, la care au participat premierul de atunci, Sorin Grindeanu, Călin Popescu Tăriceanu (președinte al Senatului la acea dată), Liviu Dragnea (președintele Camerei Deputaților), Toma Petcu (ministrul Energiei), Mihai Tudose (ministrul Economiei), dar și Marcel Ciolacu, actualul premier.

Cu această ocazie, Tudose spunea că România poate deveni exportator de gaze, „un hub energetic pe zona Balcanilor”, iar Grindeanu, actualul ministru al Transporturilor, afirma că „descoperirea zăcământului de la Caragele este încă un pas pe drumul României spre asigurarea independenței energetice.”

După aproape un an și jumătate, în septembrie 2018, directorul general adjunct al Romgaz de la acea dată, Dumitru Gheorghe Rotar, declara că în trimestrul IV din 2018 și în cursul anului 2019 urmau să fie forate 6-8 sonde de explorare a noului zăcământ de adâncime, urmând ca acesta să intre în exploatare în 2020-2021.

În ianuarie 2022, ministrul Energiei Virgil Popescu spunea că primele gaze din zăcământul de mare adâncime Caragele vor veni în 2023.

Câteva luni mai târziu, în aprilie 2022, premierul Nicolae Ciucă oferea un alt termen pentru exploatarea gazelor de la mare adâncime din perimetrul Caragele: 2024.

77 Rosetti, singura sondă de mare adâncime care livrează gaz în sistem

La 7 ani de la descoperire, singura sondă de mare adâncime din Caragele Deep care livrează gaz în sistemul național de transport, și care este practic exploatată comercial, este 77 Rosetti, una dintre cele două sonde care au făcut descoperirea (este singura care are instalația de suprafață necesară producției de gaze).

Sonda se află pe teritoriul comunei Surdila Greci din județul Brăila, în extravilan, și a fost forată de compania Dafora în 2015-2016, până la o adâncime de 4.300 de metri.

77 Rosetti a început să producă de la sfârșitul anului 2019, însă oficial zăcământul Caragele Deep nu a intrat în faza de producție propriu-zisă. Surse din industrie au declarat pentru GreatNews că, în termenii folosiți de Romgaz, 77 Rosetti se află în „exploatare experimentală”.

Gazele sunt colectate la o stație de uscare, unde sunt tratate, iar apoi ajung în Sistemul Național de Transport, fiind trimise pentru consum la București.

Cealaltă sondă (55 Damianca) urmează să fie conectată în cadrul unui proiect mai amplu de construcție a unui grup tehnologic nou, a transmis Romgaz pentru GreatNews.

Cât gaz a fost extras până acum din Caragele Deep

Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a refuzat să transmită cantitatea exactă de gaze extrasă până în prezent din Caragele Deep, invocând confidențialitatea contractului semnat cu Romgaz și faptul că titularul acordului de concesiune nu a fost de acord cu furnizarea acestor date.

Totuși, autoritățile au transmis câteva informații, pe baza cărora se pot face câteva calcule. Astfel, în ultimii ani, producția întregului zăcământ Caragele a reprezentat în jur de 5-7% din întreaga producție de gaze naturale a Romgaz.

Iar producția zăcământului Caragele din zona de mare adâncime (de la peste 4.000 de metri) reprezintă aproximativ 10% din producția întregii zone Caragele.

Nu este foarte clar la ce interval de timp se referă ANRM când vorbește despre producția din „ultimii ani”.

Dacă se referă la ultimii 2-3 ani, și luăm în calcul că producția totală a Romgaz în perioada ianuarie 2021 – septembrie 2023 a fost de 13,4 miliarde de metri cubi de gaze, ar rezulta că tot zăcământul Caragele a produs în acest interval o cantitate de gaze cuprinsă între 670 și 938 de milioane de metri cubi. Iar zăcământul Caragele Deep ar fi produs circa 67 – 94 de milioane de metri cubi de gaze.

Există și un raport al Romgaz, publicat în mai 2021, care arată că sonda 77 Rosetti, pusă în exploatare la final de 2019, a produs deja 300 de milioane de metri cubi de gaz.

Luând în calcul toate aceste date, rezultă că zăcământul Caragele Deep a produs circa 400 de milioane de metri cubi de gaze, adică s-au scos maximum 1,5-2% din gazele aflate în zăcământul de mare adâncime.

Raspuns ANRM by Andreea Dogar on Scribd

Ce prevedea strategia Romgaz

Strategia Romgaz prevedea forarea mult mai multor sonde de explorare în Caragele Deep. Concret, în septembrie 2021 a fost elaborată Strategia de Explorare Caragele – Zona de lucru Damianca-Rosetti (Caragele zona adâncă, de peste 4.000 de metri).

Conform strategiei, în perioada 2022-2024 ar fi trebuit forate 9 sonde de explorare în zona adâncă (6 sonde neconditionate + 3 sonde conditionate de rezultatele celor 6 sonde). Valoarea estimată a investiției este de aproximativ 500 de milioane de lei (100 de milioane de euro).

Iar până în 2030, potrivit Strategiei Romgaz pentru anii 2021-2030, în zona Caragele Deep ar trebui forate peste 20 de sonde de deschidere, evaluare și exploatare. De asemenea, ar trebui extinsă infrastructura existentă și construite noi facilități de suprafață.

Romgaz estimează că primele producții de hidrocarburi din sondele de mare adâncime prevăzute în
strategia de explorare se vor înregistra după prima jumătate a anului 2024.

Deocamdată, însă, lucrările nu au avansat conform planurilor.

Câte sonde de mare adâncime au fost forate după 2016

Din momentul anunțului din 2016, doar două sonde de explorare au mai fost forate în zona de mare adâncime Damianca-Rosetti, unde a fost făcută descoperirea inițială.

Este vorba despre 78 Rosetti și 79 Rosetti. „Ambele sonde au întâmpinat dificultăți de foraj și nu și-au atins obiectivul geologic final. O sondă a fost abandonată din probe de producție la un interval intermediar (sonda 79 Rosetti – n.r.), iar cealaltă (78 Rosetti – n.r.) a confirmat prezenta gazelor la nivelul stratigrafic din care produce sonda 77 Rosetti”, a transmis Romgaz într-un răspuns către GreatNews.

Sonda 79 Rosetti (cu o adâncime proiectată de 4.700 de metri) a fost forată pe parcursul anului 2021 de firma SC Foraj Sonde SA Craiova. Rezultatele testelor de producție nu au fost însă pozitive, așa că sonda a fost abandonată.

De ce nu avansează Caragele Deep – cazul sondei 78 Rosetti

Două au fost problemele majore întâmpinate de Romgaz în exploatarea zăcământului de mare adâncime Caragele Deep, au declarat surse din industrie pentru GreatNews. Potrivit sursei citate, „nu prea sunt firme de foraj în România” care să poată face aceste lucrări de mare adâncime. Al doilea motiv a fost reprezentat de dificultățile tehnice apărute.

Ce s-a întâmplat la sonda 78 Rosetti ilustrează foarte bine problemele de care s-a lovit compania.

Forarea sondei de explorare 78 Rosetti a fost atribuită companiei SC Dafora Mediaș SA, cea care a fost mult timp una dintre cele mai importante firme de foraj din România, ce avea o capitalizare bursieră de 500 de milioane de euro în anul 2007. În urma unei licitații organizate de Romgaz, Dafora a câștigat contractul pentru lucrările de foraj și probe de producție pentru această sondă.

Contractul a fost încheiat în octombrie 2020, valoarea lucrărilor fiind de 53,6 milioane de lei fără TVA, plus 4,9 milioane de lei pentru cheltuieli neprevăzute. Sonda trebuia forată până la o adâncime de 5.200 de metri.

Forajul a început anul următor, în ianuarie 2021, iar în martie coloana ajunsese până la o adâncime de 3.211 metri. În următoarele luni, coloana a fost tubată până la 3.929 de metri adâncime.

În a doua jumătate a anului 2021 au apărut problemele. Un raport din anul 2021 al societății Dafora menționa că sonda era „în avarie”, având „pierderi totale de fluid foraj și debitări masive”.

Fluidul de foraj se poate pierde în unele situații, de exemplu dacă roca în care se sapă este foarte poroasă sau fisurată. În timpul lucrărilor, Dafora a cimentat zona prin care se pierdea fluidul, însă garnitura de foraj s-a prins în coloană, iar sonda a fost ulterior abandonată.

„Forajul sondei 78 Rosetti a decurs bine până în zona de mare adâncime unde (…) au apărut o serie de complicații care au dus la imobilizarea garniturii de foraj, ceea ca a dus în final la abandonarea intervalului de mare adâncime”, a transmis Romgaz într-un răspuns către GreatNews.

Lucrările de la sonda 78 Rosetti au dus și la un conflict între Dafora și Romgaz. În cursul anului 2021, Dafora a trimis Romgaz 4 memorii suplimentare de foraj (unul în iunie, unul în august și 2 în octombrie, ultimul fiind un memoriu de abandon), prin care solicita suma de 28,7 milioane de lei fără TVA, pentru lucrări aferente fazei a V-a de foraj.

Romgaz nu a acceptat decât lucrări în valoare de 5,6 milioane de lei, așa că Dafora și-a dat în judecată beneficiarul în două dosare, în care a solicitat sumele de 4,8 milioane de lei, respectiv circa 19 milioane de lei plus TVA pentru lucrări realizate la sonda 78 Rosetti.

Primul proces s-a întins pe un an, iar soluția definitivă a fost dată de Curtea de Apel Alba Iulia la începutul lunii noiembrie 2023. Magistrații au dat câștig de cauză societății Dafora și au decis că Romgaz trebuie să îi plătească firmei 4,8 milioane de lei.

„Având în vedere faptul că, contractorul de foraj nu a finalizat forajul ultimei secțiuni a sondei, conform prevederilor contractuale SNGN Romgaz SA nu a efectuat plata parțială pentru această secțiune. Din acest motiv S.C. Dafora S.A. a înaintat proces împotriva SNGN Romgaz SA care s-a judecat în instanță. SNGN Romgaz SA va respecta hotărârea Curții de Apel Alba Iulia și va achita sumele solicitate”, a transmis Romgaz într-un răspuns pentru GreatNews.

La ora actuală, Romgaz și Dafora se judecă în continuare în celălalt dosar, în care Dafora cere 19 milioane de lei plus TVA. Dosarul este unul complex, și se judecă deja de 2 ani la Tribunalul Sibiu. Următorul termen a fost stabilit în ianuarie 2024.

Totuși, deși a fost abandonată din cauza accidentului tehnic, „sonda 78 Rosetti a confirmat prezenta gazului la nivelul stratigrafic din care produce sonda 77 Rosetti”, iar compania dorește să exploateze și să valorifice gazele respective, a mai transmis Romgaz.

Astfel, după abandonarea sondei 78 Rosetti, Romgaz a încercat să reia lucrările în zona respectivă, prin forarea unei noi sonde, numită 78 Rosetti Sidetrack.

În industria de petrol și gaze, termenul „sidetrack” se referă la un foraj secundar, prin care se deviază de la traseul inițial, pentru a ajunge în punctul proiectat, unde se află resursele. Motivele pot fi diverse: se poate încerca ocolirea unui obstacol sau a unei secțiuni inutilizabile a sondei originale, depășirea unor dificultăți tehnice întâmpinate la prima sondă ori îndreptarea puțului inițial.

Prima dată, lucrările pentru sonda 78 Rosetti Sidetrack au fost scoase la licitație de Romgaz în mai 2022.

În vara anului 2022, în timpul desfășurării licitației, operatorii economici interesați de lucrări au transmis Romgaz mai multe solicitări prin care fie cereau anularea licitației și reluarea acesteia, fie arătau că valoarea lucrărilor ar fi, în realitate, mult mai mare decât valoarea estimată de Romgaz. Solicitările operatorilor și răspunsurile Romgaz se regăsesc în documentul „Răspuns consolidat”, datat 15 iulie 2022.

De exemplu, un operator cerea anularea procedurii și reluarea acesteia, invocând mai multe motive, ca de exemplu faptul că „prețul burlanelor de tubaj a crescut într-un ritm galopant, ca de altfel și termenele de livrare, care în prezent sunt de minim 6-7 luni, situație care face imposibilă achiziționarea acestora (…).”

„Valoarea estimată a contractului (…) este mult prea scăzută, nefiind corelată (…) cu rata de creștere extrem de alertă a indicilor statistici aplicabili prețurilor de producție industrială în sectorul de petrol, publicați de Institutul Național de Statistică. Dinamica acestor indici este reflectată în creșterea alertă a prețurilor la zi a carburanților, energiei electrice, materialelor și pieselor de schimb”, mai arăta operatorul respectiv.

„Constatăm faptul că nu ne încadrăm în bugetele prevăzute în caietele de sarcini, depășindu-le considerabil. Propunem revizuirea acestor bugete, ținând cont de condițiile actuale ale pieței, respectiv scumpirile necontrolate ale carburanților, energiei electrice, materialelor”, solicita un alt operator.

Raspuns consolidat Romgaz by Andreea Dogar on Scribd

În 28 iulie, la o zi după termenul limită pentru depunerea ofertelor, Romgaz a anunțat că procedura de atribuire a fost anulată. Motivul a fost lipsa de oferte.

Lucrările de foraj pentru sonda 78 Rosetti Sidetrack au fost scoase din nou la licitație în noiembrie 2022, pentru o valoare estimată de 19,3 milioane de lei, fără TVA, plus cheltuieli neprevăzute de 1,7 milioane de lei. La 27 decembrie 2022, Romgaz a anulat și această licitație.

Cea de-a treia licitație pentru sonda 78 Rosetti Sidetrack a fost lansată în mai 2023, cu o valoare estimată a lucrărilor de 21,2 milioane de lei, fără TVA, plus cheltuieli neprevăzute de 1,9 milioane de lei. Și aceasta a fost anulată.

Ca să aflați când publicăm un articol nou vă așteptăm în grupul de WhatsApp On / Off și pe pagina de Facebook a proiectului.

Caragele Deep – multe licitații anulate

Alte licitații pentru lucrări de foraj de mare adâncime la Caragele, lansate de Romgaz în ultimul timp, au avut o soartă similară.

Sonda 56 Damianca ar trebui forată pe teritoriul comunei C.A. Rosetti până la o adâncime de 4.400 de metri. Însă licitația lansată în mai 2023, pentru o valoare estimată a lucrărilor de 52,7 milioane de lei fără TVA, plus cheltuieli neprevăzute de 4,8 milioane de lei, a fost anulată în august deoarece „au fost depuse numai oferte inacceptabile și/sau neconforme.”

Anunțurile privind organizarea de licitații precum cele pentru 78 Rosetti Sidetrack sau 56 Damianca au fost publicate de Romgaz și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (Monitorul Oficial al UE), în limba română. Până la publicarea articolului, Romgaz nu a transmis dacă anunțurile au fost publicate și pe alte platforme internaționale de anunțuri și licitații.

76 Rosetti, atribuită după 2 licitații eșuate

Și licitațiile pentru sonda de explorare 76 Rosetti, ce ar trebui forată pe teritoriul comunei C. A. Rosetti până la adâncimea de 5.000 de metri, s-au anulat de două ori, în iulie și decembrie 2022, din cauza „nedepunerii de oferte”.

Pentru a treia oară, lucrările pentru forajul sondei 76 Rosetti au fost scoase la licitație în mai 2023, împreună cu lucrările pentru o altă sondă de mare adâncime, 54 Damianca, ce ar trebui forată tot pe teritoriul comunei C.A.Rosetti, până la o adâncime de 5.100 de metri.

Prețul estimativ anunțat de Romgaz pentru lucrările de la 76 Rosetti a fost de 62,6 milioane de lei fără TVA, plus 5,5 milioane de lei pentru cheltuieli neprevăzute. Iar valoarea lucrărilor de la 54 Damianca a fost estimat la 68,3 milioane de lei fără TVA, plus 6 milioane de lei pentru cheltuieli neprevăzute.

Termenul limită pentru depunerea ofertelor era 7 iunie, dar la sfârșitul lunii august perioada de evaluare a fost prelungită.

Dintr-un raport al procedurii datat 6 noiembrie 2023 rezultă că ambele loturi au fost câștigate de societatea Foraj Sonde Craiova, împreună cu 3 firme subcontractante – Weatherford Atlas Gip S.A., S.C. Dosco Petroservices România SRL și Newpark Drilling Fluids Eastern Europe.

Asocierea formată din cele 4 companii a fost singura care a depus o ofertă pentru cele 2 sonde.

Conform raportului, oferta financiară depusă de Foraj Sonde Craiova a fost mai mare decât prețul estimativ anunțat de Romgaz în anunțul de licitație, situându-se la 69,9 milioane de lei pentru 76 Rosetti și 76,3 milioane de lei pentru 54 Damianca (ambele fără TVA).

Deoarece diferența nu era mai mare de 15%, conducerea Romgaz a decis să disponibilizeze fonduri suplimentare în valoare de 15,3 milioane de lei pentru a realiza cele 2 sonde.

„A fost și pandemia. Nu prea s-a lucrat”

Victor Constantin, director general al Foraj Sonde Craiova, a declarat că nu știe de ce au fost atât de multe licitații anulate pentru Caragele Deep. „A fost și pandemia. Nu prea s-a lucrat. Acum se reiau licitațiile”, a spus el.

Constantin nu a dorit să comenteze faptul că Foraj Sonde Craiova a câștigat licitația pentru 76 Rosetti și 54 Damianca.

În ceea ce privește forajul de mare adâncime, directorul general a menționat că „orice foraj este greu”: „Cu cât adâncimea e mai mare cu atât cresc și riscurile.”

„Bugetul probabil nu și l-au făcut cum trebuie”

Eduard Sârbu Abramiuc, director general al Transgex, o altă companie de foraj din România, a declarat că firma a participat la licitația pentru 78 Rosetti Sidetrack.

Din punctul său de vedere, licitațiile s-au anulat din cauză că valorile estimate de Romgaz pentru realizarea lucrărilor au fost prea mici: „Bugetul probabil nu și l-au făcut cum trebuie. Noi am depus oferte. Noi am venit peste (valoarea estimată de Romgaz – n.r.). Au considerat că nu e economic pentru ei. Probabil că o să o reia (licitația – n.r.).”

„Au fost probleme la ei la bugete. Probabil își fac niște calcule”, a adăugat el.

Abramiuc a mai declarat că firmele din România au tehnologia necesară pentru a face foraje de mare adâncime: „Noi chiar am terminat acum o sondă de 4.000 de metri pentru Hunt Oil, partener OMV Petrom, în Padina, județul Buzău.”

„Există tehnologia, există industria. Cu o bugetare corectă de la început nu mai ai probleme. Noi depunem tot efortul și deodată anulează licitația. Probabil folosesc bugete mai vechi și nu le-au updatat. Indicele de inflație nu rezolvă problema. Oțelul a crescut foarte mult, tubulatura”, mai spune directorul general Transgex.

GreatNews a solicitat și Romgaz un punct de vedere vizavi de motivul anulării licitațiilor, precum și despre capacitatea firmelor de foraj din România de a depăși dificultățile tehnice prezentate de lucrările de mare adâncime precum cel de la Caragele, însă deocamdată nu am primit răspuns.

Insolvența și falimentul Dafora

În România nu sunt foarte multe firme care fac foraje la peste 3.000 de metri adâncime. În general, licitațiile organizate de Romgaz în ultimii ani au fost câștigate de Dafora, Foraj Sonde Craiova, Foraj Sonde Videle, Transgex sau Tacrom (aceasta din urmă face însă foraje de mai mică adâncime).

În ultima perioadă, mai multe firme de foraj cu capital românesc și-au redus drastic activitatea ori au intrat în insolvență.

Cel mai răsunător faliment a fost cel al societății Dafora, cea care a forat sonda 77 Rosetti, ce a făcut descoperirea inițială din Caragele Deep.

Societatea comercială a luat naștere în 1994, după ce Schela de foraj, probe de producție și reparații sonde Mediaș s-a desprins din Romgaz și a fost transformată într-o companie cu capital integral de stat. La acea dată, Dafora a preluat active de 855 milioane de lei din patrimoniul Romgaz.

Ulterior, începând cu anul 1995, societatea a fost privatizată, iar director general a fost numit Gheorghe Călburean, care din 1983 lucrase chiar la Schela de Foraj Mediaș, mai întâi ca inginer stagiar, apoi ca șef de brigadă, iar ulterior, între 1991 și 1995, ca director general al acestei divizii. După privatizare, societatea a intrat în posesia lui Călburean, care este și acum acționar majoritar al firmei (deține 49,9% din acțiuni).

Problemele Dafora au apărut în ianuarie 2015, când Consiliul Concurenței a amendat firma cu 3,9 milioane de lei (circa 885.000 de euro la acea dată, adică 2,52% din cifra de afaceri realizată în anul 2013) pentru trucarea unor licitații organizate de Romgaz. În afară de Dafora, au fost amendate alte 3 companii: Foraj Sonde Craiova, Foraj Sonde Târgu Mureș și Upetrom 1 Mai (aceasta din urmă, pentru activitatea desfășurată de Aquafor International SRL). În total, companiile sancționate dețineau peste 70% din piața de foraj din România la acea dată.

Investigația Consiliului Concurenței a stabilit că, în perioada 2008-2009, reprezentanții firmelor s-au întâlnit periodic și au discutat despre lucrările de foraj pentru care Romgaz urma să organizeze licitațiile, stabilind în cadrul întâlnirilor cine urma să câștige fiecare licitație.

La momentul licitației, firmele implicate care nu trebuiau să câștige lucrarea respectivă fie nu depuneau oferte, fie trimiteau oferte cu un preț suficient de mare astfel încât să fie declarată câștigătoare firma căreia îi venise rândul să câștige licitația. În acest fel, operatorii de foraj se asigurau că fiecare dintre ei va obține lucrări.

În timpul întâlnirilor au fost împărțite chiar și câteva sonde de la Caragele (3 Caragele, 1 Cilibia, 3 Făurei), însă din zona de mică adâncime, de circa 2.000 – 3.000 de metri adâncime (zăcământul de mare adâncime încă nu fusese descoperit la acea dată).

Pe parcursul mai multor întâlniri și discuții, reprezentanții firmelor și-au împărțit în jur de 50 de sonde.

Dintr-un tabel cu câștigătorii licitațiilor organizate de Romgaz rezultă că, în marea majoritate a cazurilor, firmele câștigătoare au fost chiar cele prefigurate de cartel.

De regulă, firmele implicate în înțelegere participau la licitații câte două, pentru a da aparența unei concurențe corecte. Întreprinderea desemnată să câștige licitația oferta un preț situat cu puțin sub valoarea estimată de Romgaz, în timp ce întreprinderea care participa doar pentru a crea aparența de concurență oferea un preț mai mare decât al celuilalt ofertant sau peste valoarea estimată de autoritatea contractantă, se arată în raportul Consiliului Concurenței.

Consiliul Concurentei Decizie de Sanctionare by Andreea Dogar on Scribd

În iunie 2015, Dafora a intrat în insolvență, și a anunțat că are probleme financiare grave, generate atât de amenda primită de la Consiliul Concurenței, cât și de datoriile pe care le avea la bugetul de stat (sub formă de taxe și impozite), și pe care nu reușise să le eșaloneze. În total, amenda și datoriile ajungeau la 12 milioane de lei. În plus, firma mai avea de plătit și numeroși furnizori și creditori bancari.

Dafora a intrat în insolvență în iunie 2015, dar a continuat să participe la licitații și să câștige contracte de foraj.

Întrebați de ce Romgaz a continuat să atribuie contracte firmei Dafora, în ciuda faptului că societatea a trucat chiar licitații organizate în trecut de compania de stat, reprezentanții companiei au transmis că respectă Legea achizițiilor sectoriale nr. 99/2016, iar cazurile în care anumiți ofertanți pot fi excluși sunt limitate.

„Nu putem exclude participanții la procedură decât în baza unui temei legal”, a arătat Romgaz.

Totuși, legea respectivă menționează, la articolul 180, că entitatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului orice operator economic care „a comis o abatere profesională gravă, care îi pune în discuție integritatea, iar entitatea contractantă poate demonstra acest lucru prin orice mijloc de probă adecvat, cum ar fi o decizie a unei instanțe judecătorești, a unei autorități administrative sau a unei organizații internaționale.”

O astfel de excludere ar fi putut fi aplicată, conform legii, doar în primii 3 ani „de la data la care s-a produs situaţia, fapta sau evenimentul relevant.”

Deși Dafora a încercat să se reorganizeze și să-și continue activitatea, nu a reușit să-și plătească datoriile către furnizori și creditori, așa că la 9 octombrie 2023 a intrat oficial în faliment, printr-o decizie a Tribunalului Sibiu, care a hotărât dizolvarea societății.

În lista creditorilor apar aproape 300 de firme, instituții, autorități locale și naționale, asociații, sindicate și persoane fizice care au de primit bani de la Dafora, inclusiv companii mari precum Engie România, BCR, BRD, MOL, Bursa de Valori București, Unicredit, Vodafone, Banca Transilvania, Deloitte, Alpha Bank, Enel, E.ON, Rompetrol, Fan Courier, Telekom sau RCS & RDS.

Câți bani s-au investit până acum în Caragele

Până acum, în tot complexul structural Caragele (inclusiv în zona de mică și medie adâncime, introdusă în producție din 2009), s-au investit circa 1,3 miliarde de lei (adică în jur de 260 de milioane de euro), a transmis Romgaz.

Până în 2030, compania estimează că mai trebuie să investească circa 1 miliard de lei (în jur de 200 de milioane de euro) în lucrări de foraj în zona de mare adâncime, pentru săpa cel puțin 20 de sonde de deschidere, evaluare și exploatare, așa cum prevede Strategia Romgaz pentru anii 2021-2030.

„E o cantitate de gaz care ar conta acum, nu peste 5 ani”

Într-un interviu oferit GreatNews, Ana Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie şi infrastructură în cadrul Expert Forum, a declarat că statul român „nu e în stare să exploateze” Caragele Deep, în ciuda faptului că acolo există deja o infrastructură pentru exploatarea zăcământului de mică și medie adâncime, care este în producție de aproape 15 ani.

„Mie mi se pare incredibil că nu se face proiectul. Este mult mai ușor de făcut pentru statul român decât proiectul cu OMV în Marea Neagră. (…)

Întregul proiect este al statului român. Toți banii s-ar duce fie în profituri și dividende, fie în impozite. Ar fi mult mai puțină bătaie de cap decât [cu narațiunea că – n.r.] „au venit austriecii să ne fure resursele” (…)

Caragele e un caz fericit pentru că ai măcar alte elemente de infrastructură care sunt destul de apropiate. Dar și el va necesita totuși niște investiții în altă tehnologie decât e acolo. (…) Nu e la fel de complicată ca [tehnologia – n.r.] de la mare, dar totuși ai nevoie de niște echipamente mai speciale”, a spus Nuțu.

„Este o investiție mult mai mică, este un proiect care s-ar face într-un an, nu în 5. Și e o cantitate de gaz care ar conta acum, adică noi acum suntem într-o criză de gaze, nu peste 5 ani când vor mai fi și gazul azer, și mai mult gaz lichefiat, și interconectări mult mai bune, și Turcia, poate și Israel”, a mai menționat experta în energie.

„Turcii, în august 2020 au descoperit, și după 3 ani produc”

Eugenia Gușilov, directorul fondator al Romania Energy Center (ROEC), un think tank din România specializat în energie și relații internaționale, dă ca exemplu două exploatări de gaze naturale, mult mai complexe decât Caragele deoarece este vorba despre exploatări off shore, care au fost începute în mai puțin de 3 ani de la descoperire.

„Turcii, în august 2020 au descoperit, și după 3 ani produc”, explică experta.

TPAO (Türkiye Petrolleri Anonim Ortaklığı), compania de petrol și gaze a statului turc, a anunțat că a descoperit gaze naturale în zăcământul Sakarya din Marea Neagră în august 2020.

Zăcământul se află la circa 170 km de coasta Turciei, într-o zonă unde adâncimea mării depășește 2.100 de metri. Rezerva totală este estimată la 540 de miliarde de metri cubi de gaze, iar producția a început în aprilie 2023.

Un alt exemplu este zăcământul Zohr din Marea Mediterană, aflat în apele teritoriale ale Egiptului. A fost descoperit în august 2015 de compania italiană Eni, iar în decembrie 2017 a fost pus în producție.

„A fost un record”, spune Gușilov.

Zăcământul Zohr se află la aproximativ 150 de kilometri de coastă, într-o zonă unde adâncimea mării este de aproximativ 1.450 de metri.

În România, la mai bine de 7 ani de la descoperirea Caragele Deep, peste 98% din gazul din zăcământ rămâne în continuare în pământ.

Ca să aflați când publicăm un articol nou vă așteptăm în grupul de WhatsApp On / Off și pe pagina de Facebook a proiectului.

Dacă v-a plăcut acest articol, v-ar putea interesa și:

Ce rezerve de gaze are România cu adevărat. De unde provine declinul
Cât gaz exportă România și câți bani primește pentru el
Producția de gaze naturale a României. Comparație cu consumul
Cât gaz importă România și cât de mult plătește pentru el
Cele mai mari zăcăminte de gaze naturale din România după producția din 2022
Cei mai mari producători de gaze naturale din România. În 2022 s-au extras peste 9 miliarde de metri cubi de gaz
Cine exploatează gazele din Marea Neagră. Hartă, companii, cote de participare
Redevențe petroliere și pentru gaze naturale în România. Cât plătesc companiile
De ce s-a împotmolit exploatarea de mare adâncime de la Caragele
Ce sunt gazele naturale, cum s-au format și de ce nu sunt o resursă regenerabilă