Producția de gaze naturale a României. Comparație cu consumul

În anul 2022, producția de gaze naturale a României a fost de circa 9 miliarde de metri cubi de gaze, adică de aproximativ 4 ori mai mică decât vârful de producție atins în perioada comunistă, în a doua jumătate a anilor ’80.

Trendul descendent din ultimele 3 decenii este evident. Datele furnizate de Institutul Național de Statistică la solicitarea GreatNews, referitoare la cantitatea anuală de gaze extrasă (produsă) în România, conturează următorul grafic:

Ca să aflați când publicăm un articol nou vă așteptăm în grupul de WhatsApp On / Off și pe pagina de Facebook a proiectului.

Primele date care se regăsesc în Anuarele statistice ale României se referă la anul 1938 (exploatarea gazelor naturale pe actualul teritoriu al României a început în 1909, la Sărmășel, Mureș, pe când Transilvania făcea parte din Austro-Ungaria).

În 1938, România a produs 2,1 miliarde de metri cubi de gaze. Cantitatea extrasă a crescut treptat, uneori chiar și de 3 ori pe parcursul unui deceniu: dacă în 1950 se produceau 3,4 miliarde de metri cubi, în 1960 cantitatea produsă ajunsese la 10,5 miliarde.

Producția de gaze naturale a României – evoluție

Începând cu 1980 există date pentru fiecare an, iar producția poate fi urmărită mai ușor. Vârful de producție a fost atins în 1986, când s-au extras 39,3 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Producția a început apoi să scadă, iar în 1990, primul an de după Revoluție, a scăzut sub 30 de miliarde (a fost de 28,3 miliarde de metri cubi).

Cantitatea produsă a fost tot mai mică de la an la an. În 1994 a scăzut sub 20 de miliarde de metri cubi (18,5 miliarde mai exact), iar în anul 2000 a ajuns la 13,7 miliarde.

Citiți și: De ce s-a împotmolit exploatarea de mare adâncime de la Caragele

În lucrarea „Gaz de România. Istorie ilustrată”, autorii Gheorghe Stănescu, Mihail Minescu și Cătălin Niță spun că producția a scăzut pe fondul golirii naturale a depozitelor de gaze (din multe șantiere s-au extras gaze pe perioade lungi de timp, de zeci de ani), dar și „pe fondul unei slabe activități de cercetare”.

„Volumul de investiții începând de la explorare-exploatare și până la transport-distribuție scade cu consecințe clare”, susțin autorii, care subliniază și existența unor utilaje învechite sau nerentabile.

Începând cu a doua jumătate a anilor 2000, producția a fost de circa 10-11 miliarde de metri cubi pe an, până în 2016, când a scăzut sub 10 miliarde pentru prima dată în ultimii 40 de ani.

În anii următori, ea a continuat să se mențină în jurul valorii de 9-10 miliarde de metri cubi / an.

Producția de gaze naturale a României în 2022

În 2022, producția a fost de 9,1 miliarde de metri cubi, potrivit datelor oferite GreatNews de Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM).

Datele referitoare la producția de gaze din România până în anul 2012 pot fi consultate și în baza Cedigaz, o organizație internațională non-profit, creată în 1961 de diverse companii și instituții cu scopul de a oferi date și analize cu privire la gazele naturale. Deși datele Cedigaz sunt ușor diferite de cele ale Institutului Național de Statistică (de exemplu, potrivit Cedigaz, vârful de producție a fost atins în 1982, nu în 1986, fiind de 39,2 miliarde de metri cubi), trendul general este același: o creștere până în anii ’80, urmată de o descreștere.

Motivul principal pentru scăderea producției este golirea naturală a zăcămintelor exploatate on shore de cei mai mari producători din România – Romgaz și OMV Petrom. Cele mai multe zăcăminte aflate în exploatare sunt mature, adică se află în producție de foarte mult timp, iar gazul din ele este pe sfârșite. În limbaj de specialitate, aceste depozite de gaze se numesc „zăcăminte depletate”.

„Nu s-au mai deschis foarte multe zăcăminte noi”

„Pe de-o parte declinul natural, pe de altă parte, pe măsură ce un zăcământ se golește, e nevoie de echipamente suplimentare ca să stoarcă ce-a mai rămas din zăcământul respectiv. Deci ca să menții producția cât de cât constantă trebuie să faci investiții încontinuu, chiar în zăcămintele existente. Plus nu s-au mai deschis foarte multe zăcăminte noi. A fost (deschis – n.r.) anul trecut cel din Marea Neagră (Midia Gas Development, al companiei Black Sea Oil & Gas – n.r.), însă în rest au fost destul de puține”, explică Ana Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie şi infrastructură în cadrul Expert Forum (EFOR).

Chiar și așa, România este în continuare al doilea cel mai mare producător din Uniunea Europeană, după Olanda, arată datele pentru anul 2022 din „Statistical Review of World Energy 2023”, publicat de Energy Institute, o organizație profesională a inginerilor și altor profesioniști din domenii legate de energie din Marea Britanie, din care fac parte aproximativ 20.000 de specialiști și 200 de companii.

Producția de gaze naturale a României – datele Energy Institute

Potrivit documentului, România a produs în anul 2022 circa 8,8 miliarde de metri cubi de gaze naturale (este exclus gazul ars la sondă, precum și gazul reciclat), fiind pe locul 2 în Uniunea Europeană, după Olanda, care a produs 15,1 miliarde.

La nivel european, dacă nu luăm în calcul Rusia și fostele republici sovietice precum Azerbaidjanul, România se află pe locul 5, după Norvegia (122,8 miliarde de metri cubi de gaze naturale produse în 2022), Marea Britanie (38,2 miliarde), Ucraina (17,5 miliarde) și Olanda, menționată anterior.

Consumul de gaze naturale în România

Dacă alăturăm datele referitoare la producția și la consumul de gaze naturale din România în perioada anilor 1990-2021 se observă cu ușurință că producția a fost întotdeauna mai mică decât consumul. Diferența a fost asigurată din import.

Cele mai mari diferențe dintre producție și consum se înregistrau în anii ’90, când România continua să aibă o industrie energofagă moștenită din perioada comunismului. În 1990, de pildă, producția de gaze naturale a fost de 28,3 miliarde de metri cubi, iar consumul de 35,6, ceea ce înseamnă că România a trebuit să importe peste 7 miliarde de metri cubi de gaze în acel an.

Pe tot parcursul anilor ’90 – 2000, diferența dintre producție și consum a continuat să fie de circa 4-5 miliarde de metri cubi de gaze, cu un vârf în 1996, când țara noastră a consumat cu 7 miliarde de mc de gaze mai mult decât a produs.

Consumul a scăzut abrupt pe parcursul anilor ’90 deoarece s-au închis multe combinate din industria chimică, precum și uzine din industria metalurgică.

Începând cu 2009, când criza financiară a afectat puternic economia, consumul de gaze a scăzut sub 14 miliarde anual. În 2015 s-a înregistrat cea mai mică diferență dintre consumul și producția de gaze naturale. Mai exact, consumul a fost cu doar 170 de milioane de metri cubi de gaze peste producție.

Producția de gaze naturale a României – cum au evoluat producția și consumul

Consumul a scăzut foarte mult în perioada anilor 2014-2015 deoarece atunci s-au închis, rând pe rând, multe dintre combinatele chimice deținute de InterAgro, gigantul aflat în proprietatea omului de afaceri Ioan Niculae, care ulterior a și fost condamnat la închisoare. Toate aceste combinate produceau îngrășăminte chimice, produse din azot, acid sulfuric, amoniac etc, producție care avea nevoie de cantități uriașe de gaze naturale.

Conform autorilor lucrării „Gaz de România. Istorie ilustrată”, consumul de gaze a scăzut accentuat în metalurgie și în industria chimică, în special în urma închiderii mai multor complexe petrochimice și a majorității instalațiilor producătoare de îngrășăminte azotoase (materia primă în acest caz este metanul transformat în amoniac, acid azotic, azotat de sodiu și uree).

2012, anul în care a început liberalizarea pieței de gaze

„Unul dintre cei mai mari consumatori de gaze era InterAgro, și care la un moment dat a primit în perioada de criză numai gaze din producția internă la preț reglementat. Și atunci a continuat să consume foarte mult.

Cine sunt marii consumatori de gaze? Producătorii de îngrășăminte – la vremea respectivă, în special InterAgro era foarte mare și beneficia de tot soiul de facilități – și CET-urile, care produc energie electrică și căldură și au producție destul de stabilă legată de criză pentru că ai nevoie oricum de căldură iarna. Așa că nu a fost atât de mult afectat de criză consumul de gaze în România.

Ce s-a întâmplat după 2012? A început să se liberalizeze piața de gaze pentru consumatorii noncasnici, deci atunci chiar s-a închis foarte mult din activitatea InterAgro”, explică și Ana Otilia Nuțu.

În ultimii ani, România a consumat cu circa 2-3 miliarde de metri cubi de gaze mai mult decât a produs.

Modul în care a evoluat consumul de gaz în diferite sectoare economice rezultă din graficele de mai jos. Astfel, dacă în anul 1990, peste 58% din gaz era consumat în industrie (inclusiv în construcții), ponderea acestui sector a ajuns în 2021 la 24,5%. În schimb, a crescut foarte mult consumul de gaz al populației.