Este destul de dificil să răspundem exact la întrebarea ce rezerve de gaz are România deoarece datele referitoare la rezervele de gaze naturale și de petrol sunt clasificate.
Într-un răspuns transmis la solicitarea GreatNews, Agenția Națională pentru Resurse Minerale a arătat că „datele și informațiile cu privire la rezervele petroliere, atât cele dovedite cât și cele posibile, sunt informații clasificate, potrivit legii.”
Într-adevăr, Legea nr. 182 din 12 aprilie 2002 privind protecția informațiilor clasificate prevede că în categoria informațiilor secrete de stat sunt cuprinse informațiile care reprezintă sau care se referă la „studiile, prospecțiunile geologice și determinările gravimetrice cu densitate mai mare de un punct pe kilometru pătrat, prin care se evaluează rezervele naționale de metale și minereuri rare, prețioase, disperse și radioactive, precum și datele și informațiile referitoare la rezervele materiale, care sunt în competenta Administrației Naționale a Rezervelor de Stat”.
Ce rezerve de gaz are România – datele British Petroleum
Totuși, există diverse rapoarte și documente (venite fie din surse din România, fie de la companii ori organizații internaționale) care ne pot ajuta să estimăm ce rezerve de gaz are România.
Una dintre cele mai de încredere surse referitoare la rezervele de gaze naturale ale diverselor țări din lume este seria de raporate „Statistical Review of World Energy”, publicată de British Petroleum (BP), o multinațională de petrol și gaze cu sediul central la Londra.
Cel mai recent raport ce conține informații despre depozitele de gaze naturale este cel din 2021 (iar cele mai noi date la care acesta face referire sunt cele pentru anul 2020).
Conform raportului BP, România avea la finalul anului 2020 rezerve totale de gaze naturale dovedite estimate la 100 de miliarde de metri cubi de gaze.
Raportul se bazează pe date din surse oficiale primare, precum și de la Cedigaz și Secretariatul OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol). Cedigaz este o organizație internațională non-profit, creată în 1961 de diverse companii și instituții cu scopul de a oferi date și analize cu privire la gazele naturale.
De ce a scăzut rezerva de gaze naturale
Potrivit BP, rezervele totale dovedite de gaze sunt în general considerate acele cantități de gaze care, conform informațiilor geologice și de inginerie, pot fi recuperate în viitor, cu o certitudine rezonabilă, din rezervoare cunoscute, în condițiile economice și de exploatare existente.
Seria de date pentru gazele naturale dovedite nu utilizează neapărat definițiile, regulile și practicile folosite de companii pentru a determina rezervele de gaze dovedite.
Conform raportului BP, România avea circa 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale și la finalul anul 2010. La finalul anului 2000 cantitatea era dublă, de 200 de miliarde de metri cubi de gaze.
Citiți și: De ce s-a împotmolit exploatarea de mare adâncime de la Caragele
De altfel, după cum rezultă și din alte documente, cantitatea dovedită de gaze naturale a României s-a modificat de-a lungul timpului, pe măsură ce s-au descoperit noi zăcăminte, iar în paralel s-au extras gaze din depozitele existente.
În ultimele decenii însă, cantitatea a scăzut de la an la an, ceea ce înseamnă că gazele naturale au fost extrase și consumate mai rapid decât s-au descoperit noi rezerve. Într-un raport din noiembrie 2022, Romgaz arăta că 30 de câmpuri mature (în exploatare de peste 30 de ani) generează în prezent circa 80% din producția totală.
Ce rezerve de gaz are România – datele Cedigaz
Datele Cedigaz surprind un tablou foarte interesant cu privire la evoluția rezervelor de gaze naturale din România. În 1950, acestea erau de 413 miliarde de metri cubi. Pe parcursul deceniilor următoare cantitatea a crescut, ajungând la un vârf de 713 miliarde de metri cubi în 1980. Ulterior a început declinul.
Dacă în 1983 în România încă erau peste 600 de miliarde de de metri cubi de gaze (630 de miliarde mai precis), după 10 ani, în 1993, rezervele totale erau de 320 de miliarde de metri cubi, conform Cedigaz. După încă 10 ani, cantitatea ajunsese la 165 de miliarde de metri cubi.
Între 1980 și 2012, doar în 2 ani s-au înregistrat creșteri ale rezervelor de gaze naturale, însă acestea au fost minore (de la 110 miliarde de metri cubi în 2010 la 111,5 în 2011, iar apoi la 119,1 în 2012).
România, pe locul 2 în UE la rezervele de gaze naturale
Chiar și cu rezervele în descreștere, România deține cele mai mari cantități de gaze naturale din Uniunea Europeană, după Olanda, conform datelor din raportul BP.
În Europa, rezerve mai mari au Norvegia (1.400 de miliarde de metri cubi), Ucraina (1.100 de miliarde de metri cubi), Marea Britanie (200 de miliarde de metri cubi). Pentru comparație, Rusia – care are cele mai mari rezerve de gaze naturale din lume – are 37.400 de miliarde de metri cubi.
Ce rezerve de gaz are România – date din strategia energetică
Există și niște estimări oficiale făcute de statul român cu privire la depozitele de gaze naturale din România.
De exemplu, în draft-ul documentului „Elemente de strategie energetică pentru perioada 2011 – 2035. Direcții și obiective strategice în sectorul energiei electrice” se regăsește o estimare a rezervelor naționale de gaze naturale în perioada 2006 – 2020, bazată pe datele ANRM.
ANRM estima că în 2006 în subteran mai existau 170 de miliarde de metri cubi de gaze, în 2010 – 141 de miliarde, iar în 2015 – 107 miliarde. Conform ANRM, în 2017 depozitele de gaze naturale au scăzut sub 100 de miliarde, ajungând la 95 de miliarde de metri cubi. Trendul descrescător s-a păstrat și în următorii ani, ajungând la 77 de miliarde de metri cubi de gaze în anul 2020, ultimul pentru care există estimări.
„Datorită epuizării zăcămintelor, producţia de gaze poate înregistra scăderi anuale de 2 – 5%. Gradul de înlocuire a rezervelor exploatate nu va depăşi 15 – 30%”, precizează documentul.
Cu alte cuvinte, pe măsură ce zăcămintele sunt exploatate, ele se golesc (și atunci sunt numite zăcăminte depletate), iar dacă nu se introduc noi zăcăminte în exploatare, producția de gaze va scădea. O altă posibilitate pentru a limita scăderea este folosirea unor proceduri și echipamente prin care să poată fi extras gazul natural la care se ajunge mai greu. În raportul din noiembrie 2022, Romgaz menționa că „a limitat declinul producției de gaze naturale prin aplicarea de noi tehnologii.”
Declinul este așadar un fenomen natural, însă poate fi limitat prin aplicarea anumitor tehnologii sau dacă se fac noi descoperiri de câmpuri de gaze.
Ce rezerve de gaz are România – date din lucrările specialiștilor
Un alt document care poate face lumină în privința rezervelor de gaz din România este studiul „Despre situaţia producţiei şi consumului de gaze în România. Securitatea şi profitabilitatea sectorului”, realizat de profesorul de economie Mircea Coșea și publicat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză.
Documentul, publicat în 2019, citează mai multe date ale ANRE privind rezervele de gaze naturale din România, astfel:
- Rezerve geologice: 703,21 miliarde de metri cubi (mld.mc)
- Rezerve dovedite: 101,37 miliarde de metri cubi
- Rezerve probabile: 42,31 miliarde de metri cubi
- Rezerve posibile: 10,96 miliarde de metri cubi
Aceste date apar și în lucrarea „Gaz de România. Istorie ilustrată”, de Gheorghe Stănescu, Mihail Minescu și Cătălin Niță, fiind atribuite unei comunicări ANRM făcute în anul 2015.
„Producţia medie anuală de gaze naturale în ultimii ani a fost de circa 11 mld.mc. În condiţiile unui declin anual al rezervelor dovedite de circa 5% şi ale unei rate de înlocuire de 80%, rezervele de gaze naturale ale României se vor epuiza, probabil, în 15-20 de ani. Descoperirea de noi rezerve necesită investiţii în explorare geologică, iar exploatarea acestora necesită investiţii în noi foraje, operaţiuni în sonde, infrastructură etc.
Dar dezvoltarea şi punerea în producţie a rezervelor descoperite necesită investiţii substanţiale, a căror recuperare presupune un cadru de reglementare stabil şi predictibil pe termen lung. Creşterea producţiei poate fi realizată prin aplicarea unor tehnologii de mărire a gradului de recuperare în zăcămintele existente, precum şi prin dezvoltarea proiectelor onshore în zonele de adâncime (peste 3.000 m), respectiv a celor din Marea Neagră, îndeosebi de apă adâncă (peste 1.000 m)”, menționează autorul Mircea Coșea.
Ce rezerve de gaz are România în Marea Neagră
În ceea ce privește rezervele de gaze naturale din Marea Neagră, Sorin Gal, director general al Direcției Generale Gestionare, Evaluare și Concesionare Resurse/Rezerve Petrol din ANRM, declara în 2018 că România are în jur de 200 de miliarde de metri cubi de gaze.
„Există circa 200 de miliarde de metri cubi rezerve în Marea Neagră doar pe ceea ce s-a săpat, adică perimetrele deţinute de Lukoil, ExxonMobil (între timp, participația companiei americane a fost preluată de Romgaz – n.r.) şi OMV Petrom, respectiv Black Sea Oil and Gas”, spunea oficialul ANRM, la acea dată, în cadrul conferinţei ZF Power Summit, citat de capital.ro.
Cea mai mare parte din aceste rezerve de gaze se află în perimetrul Neptun Deep, pentru care acordul de concesiune este deținut de companiile OMV Petrom și Romgaz. Aici se află, potrivit estimărilor, 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.
Ca să aflați când publicăm un articol nou vă așteptăm în grupul de WhatsApp On / Off și pe pagina de Facebook a proiectului.
Foto: eyeonicimages / pixabay.com
V-ar putea interesa și:
Ce sunt gazele naturale și cum s-au format
Cei mai mari producători de gaze naturale din România. În 2022 s-au extras peste 9 miliarde de metri cubi de gaz
Cele mai mari zăcăminte de gaze naturale din România după producția din 2022
Redevențe petroliere și pentru gaze naturale în România. Cât plătesc companiile
Cine exploatează gazele din Marea Neagră. Hartă, companii, cote de participare
De ce s-a împotmolit exploatarea de mare adâncime de la Caragele
Cât gaz exportă România și câți bani primește pentru el
Cât gaz importă România și cât de mult plătește pentru el
Producția de gaze naturale a României. Comparație cu consumul
