Gazul natural este unul dintre tipurile de combustibili fosili existenți în subteran (petrolul și cărbunele sunt alte două exemple). Sunt numiți în acest fel deoarece s-au format prin descompunerea rămășițelor fosilizate ale plantelor și animalelor ce au trăit în urmă cu milioane de ani.
Gazul natural este un amestec de diverse hidrocarburi (hidrocarburile sunt molecule ce conțin atomi de hidrogen și de carbon în diferite combinații – de aici și numele lor).
Cea mai mare parte din gazul natural este metan. Însă într-un zăcământ de gaze naturale se regăsesc și alte hidracarburi (etan, propan, butan), precum și alte tipuri de gaze și vapori de apă. Componența exactă a gazului natural variază de la un puț de exploatare la altul și chiar în cazul aceluiași zăcământ se poate modifica în timp.
Citiți și: De ce s-a împotmolit exploatarea de mare adâncime de la Caragele
Care este componența gazului natural
De regulă însă, componența gazului natural dintr-un depozit este, în mare, următoarea, se arată pe portalul naturalgas.org, realizat de Natural Gas Supply Association din SUA, organizație din care fac parte furnizorii de gaze naturale din această țară:
- metan (70-90%)
- etan (0-20%)
- propan (0-20%)
- butan (0-20%)
- dioxid de carbon (0-8%)
- oxigen (0-0,2%)
- azot (0-5%)
- hidrogen sulfurat (0-5%)
- gaze rare precum argon sau heliu (0-2%)
Gazele naturale care ajung la consumatori constau în cea mai mare parte din metan. De obicei, gazele cu o putere calorică superioară, precum butanul sau propanul, sunt extrase din metan și sunt vândute separat ori sunt folosite în industrie, se arată într-un ghid realizat de Administrația Americană pentru Informații în Domeniul Energiei (EIA).
Gazele precum dioxidul de carbon și azotul nu ard, așa că cea mai mare parte a lor este eliminată pentru a nu scădea capacitatea calorică a metanului. Cât despre hidrogenul hulfurat, acesta este toxic când este inhalat și coroziv pentru conducte, deci și el trebuie eliminat din amestec, potrivit Enciclopediei Britanice.
Deoarece gazul natural nu are culoare și nici gust sau miros, companiile producătoare de gaz îi adaugă mercaptan pentru a-i da cunoscutul miros neplăcut de ouă stricate. În acest fel eventualele scurgeri de gaze pot fi detectate mai ușor. Mercaptanul este un gaz inofensiv, dar miroase urât.
Apoi, gazul natural procesat este transportat prin conducte spre depozite, către centrale pentru generarea de energie electrică sau termică, sau la companiile distribuitoare, care la rândul lor îl transmit către consumatori.

Cum s-au format gazele naturale
În urmă cu foarte mult timp (de-a lungul ultimilor 550 de milioane de ani), rămășițele plantelor și animalelor (inclusiv cele din plancton) s-au adunat în straturi groase pe fundurile oceanelor sau pe suprafața pământului. Cu timpul, aceste straturi au fost îngropate sub nisip, aluviuni și roci.
Gazele naturale s-au format prin două tipuri principale de procese: biogenice sau termogenice.
Gazul biogenic s-a format când organismele din mlaștini, turbării și din straturi de sedimente aflate la mică adâncime au fost descompuse prin acțiunea microbilor anaerobi (bacterii care sunt capabile să trăiască într-un mediu lipsit de oxigen). Deoarece prin descompunerea materiei organice se formează metan, aceste bacterii sunt numite metanogene. Se crede că gazul ce are origine preponderent biogenică constituie circa 20% din rezervele mondiale de gaz, conform Enciclopediei Britanice.
În schimb, gazul termogenic s-a format pe parcursul unor perioade mult mai lungi de timp, când materia organică prinsă sub roci, nisip și alte sedimente s-a transformat în gaz din cauza presiunii și temperaturilor uriașe de la adâncimi mari.
Tocmai deoarece formarea gazelor naturale durează milioane de ani, ele nu sunt considerate o resursă regenerabilă (depozitele nu pot fi reînnoite / înlocuite într-o perioadă de timp relevantă la scară umană). Deoarece la un moment dat rezervele de gaze se vor termina, omenirea încearcă să adopte pe scară largă și alte surse de energie (eoliană, solară etc) sau să descopere noi surse de energie (fuziune nucleară, de exemplu).
Ca să aflați când publicăm un articol nou vă așteptăm în grupul de WhatsApp On / Off și pe pagina de Facebook a proiectului.
Foto: geralt / pixabay.com
Dacă v-a plăcut acest articol, v-ar putea interesa și:
De ce s-a împotmolit exploatarea de mare adâncime de la Caragele
Ce rezerve de gaze are România cu adevărat
Cei mai mari producători de gaze naturale din România
Cine exploatează gazele din Marea Neagră. Hartă, companii, cote de participare
Redevențe petroliere și pentru gaze naturale în România. Cât plătesc companiile
Cât gaz exportă România și câți bani primește pentru el
Cât gaz importă România și cât de mult plătește pentru el
Producția de gaze naturale a României. Comparație cu consumul
Cele mai mari zăcăminte de gaze naturale din România după producția din 2022